„Conserve” de natură. Proză de Mariana Palaghia

https://blog.revistaderecenzii.com/

Apă curgătoare în Pădure cu Ciripit de Păsărele

Pilula 3 – „Conserve” de natură

Îmi plac toate anotimpurile, indiferent dacă zilele sunt mai lungi sau mai scurte, caniculare sau friguroase. Fiecare anotimp are frumuseţea sa  – prin ocaziile pe care ni le oferă să ne bucurăm de viaţă. Primăvara ne îndeamnă la noi începuturi, vara ne aduce zilele lungi şi însorite, toamna ne răsfaţă cu bogăţia sa de fructe, legume şi culori năucitoare ale frunzelor, iar iarna este asociată cu cele mai frumoase şi vesele sărbători din an.

Continuă să citești →

Cântecul fluviului de Ezra Pound

https://blog.revistaderecenzii.com/

Ezra Pound

din Kitai

– după Rihaku, secolul 8 al erei noastre –

Corabia asta-i din lemn de şato, şi copastiile
din lemn de magnolie,
Muzicanţi cu flaute-n giuvaiericale
şi cu cimpoaie de aur
O umplu rânduri-rânduri, dintr-o parte-n alta
şi vinul nostru
Ajunge prisoselnic pentru-o mie de cupe.
Ducem cu noi cântăreţe, ne duce şuvoiul apei la vale,
Totuşi Sihastrul are nevoie
Drept cal de-un cocostârc galben şi toţi vâslaşii noştri
Ar lua-o pe urma pescăruşilor albi sau i-ar călări.
Cu soarele şi luna de pe el atârnă
Poemul în proză al lui Kuţu.

Continuă să citești →

Informații din Sport

https://blog.revistaderecenzii.com/

* Australia: Începe primul turneu de Mare Şlem al anului în tenis, Australian Open (16 – 29 ian.) – la Melbourne. România este reprezentată în prima zi de două românce: Jaqueline Cristian şi Ana Bogdan

* Turcia: Echipele de fotbal din Superligă se pregătesc pentru partea a doua a sezonului: meci amical FCSB – Rakow Czestochowa – ora 16:00

Sursa: https://www.rador.ro/2023/01/16/calendarul-evenimentelor-16-ianuarie-selectiuni-9/

Informații culturale

https://blog.revistaderecenzii.com/

Romfilatelia

* În cadrul „Anului Cultural Dimitrie Cantemir”, Romfilatelia introduce în circulaţie, cu prilejul Zilei Naţionale a Culturii Române, emisiunea de mărci poştale intitulată „Dimitrie Cantemir, 350 de ani de la naştere”. Emisiunea va fi disponibilă începând cu această zi, în reţeaua magazinelor Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul online: http://romfilatelia.ro/store/

Continuă să citești →

Dan Ionescu: Povestea magului călător în stele de Mihai Eminescu. Analiză sui-generis

https://blog.revistaderecenzii.com/

Mihai Eminescu

Dimensiunea imemorială a timpului (marcată în basme cu formula: „Acmu cică era odată” –  Ion Creangă, în Povestea lui Harap-Alb sau genericul: „A fost odată ca niciodată”) este explicitată de Eminescu în Povestea magului călător în stele. Sub raport științific, momentul coincide cu acela al comunicării dintre toate formele materiale, datorită acelei particule comune, atomul, care exista sub aceeași pulsație la toate nivelurile de existență. Sub aspect religios, este surprinsă ziua separării cerului de pământ. Eminescu vede un popor de oameni perfecți, demni de grația divină. Este ilustrată, la scară planetară, starea lui Adam, de comunicare directă cu divinitatea. Pământul este desăvârșit, pe când cerul nu. Pământul este un rai, un exportator de modele pentru orice entitate celestă, este descris acel început de lume, despre care poetul sugerează în Luceafărul: „În vremi de mult trecute, când stelele din ceriuri / Erau copile albe cu părul blond și des / Și coborând pe rază țara lor de misteruri / În marea cea albastră se cufundau ades; / Când basmele iubite erau înc’ adevăruri, / Când gândul era pază de vis și de eres, / Era pe lumea asta o mândră ‘mpărăți / Ce – avea popoare mândre, mândre cetăți o mie”. Portretul „împăratului prea mare” este realizat în proximitatea acelor înțelepți din Vechiul Testament, caracterizați de viață lungă și de cumpătare. Versul „când basmele iubite erau înc’ adevăruri” subliniază dimensiunea infinită a timpului (pe axa lui, totul a fost / este posibil), Terra însăși aparținea unor entități de tip demiurgic (în al căror exercițiu existențial intra abilitatea de a transforma instant propriile gânduri / idei în realitate, fără efort manufacturier). Fericirea este posibilă datorită capacității paradisiace a omului de a selecta, în mod clar, între „vis și eres”: cele două categorii (grupuri de forțe) dominau universul, fiind la dispoziția pământenilor (sortiți atunci și unei vieți îndelungate), care puteau impune autoritatea visului, forma supremă de manifestare a lor, ca posibili înaintași ai lui Adam. 

Continuă să citești →

Odă (în metru antic) de Mihai Eminescu

https://blog.revistaderecenzii.com/

Mihai Eminescu

Nu credeam să învăț a muri vrodată;
Pururi tânăr, înfășurat în manta-mi,
Ochii mei nălțam visător la steaua
Singurătății.

Când deodată tu răsăriși în cale-mi,
Suferință tu, dureros de dulce…
Pân-în fund băui voluptatea morții
Nendurătoare.

Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus,
Ori ca Hercul înveninat de haina-i;
Focul meu a-l stinge nu pot cu toate
Apele mării.

De-al meu propriu vis, mistuit mă vaiet,
Pe-al meu propriu rug, mă topesc în flacări…
Pot să mai renviu luminos din el ca
Pasărea Phoenix?

Piară-mi ochii turburători din cale,
Vino iar în sân, nepăsare tristă;
Ca să pot muri liniștit, pe mine
Mie redă-mă!