https://blog.revistaderecenzii.com/
Sursa: https://www.rador.ro/2023/01/07/calendarul-evenimentelor-7-ianuarie-selectiuni-9/
Phnom Penh: Partidul Popular Cambodgian, aflat la guvernare, sărbătorește 44 de ani de la victoria asupra regimului Khmerilor Roșii
– Miami, SUA: Ana Belen Montes, condamnată ca spion pentru Cuba, va fi eliberată din închisoare după o pedeapsă de 20 de ani
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Sursa: https://www.rador.ro/2023/01/07/calendarul-evenimentelor-7-ianuarie-selectiuni-9/
Spectacol cu opera „Carmen” de Georges Bizet – ora 18:30, la Sala Mare a Operei Naţionale Bucureşti. Printre partenerii media: Radio România Cultural, Radio România Muzical
* Concert Luna Amară – Live and Alive – ora 20:00, în club Quantic
* Sâmbătă, 7 ianuarie, The Mono Jacks prezintă, alături de Rockabella, la club Fabrica (Str. 11 iunie, nr. 50), primul concert din 2023
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Sursa: https://www.rador.ro/2023/01/07/calendarul-evenimentelor-7-ianuarie-selectiuni-9/
Se dispută meciuri în etapa a 14-a a Ligii Naţionale de baschet masculin:
https://blog.revistaderecenzii.com/
În micul port cosmopolit de la gura Dunării se obișnuiește, ca și în marile centre americane, să se numească străzile cu numere. Patru străzi nesfârșite taie în lung îngusta limbă de nisip care desparte fluviul de baltă. O fășie de pământ între două mări. De o parte oglinda argintie a Mării Negre, din care soarele se ridică, de altă parte pânza aurie a mării stufului din Deltă, în care soarele se culcă. Împărăția largă a sângeroșilor țânțari statornici și leagănul strâmt al lacomelor lăcuste călătoare.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
În lumea cea veche și frumoasă a basmelor, când scriitorul și cetitorul storcea din fiecare poveste oricât de neînsemnată „morala”, frumoasele flori ale povestirilor le strângeau în buchete mâini binevoitoare, și poveștile n-aveau numai savoare, dar și miere dulce mângâietoare. Azi e mai anevoios să culegi flori așa de blânde și sentimentale, căci vitrinele scriitorilor sunt pline cu orhidee și alte flori cu mirosuri exotice îmbătătoare. Totuși, uneori ți-e dor de vremile frumoase de demult, de poveștile frumoase de demult și de morala care zâmbește cu gingășie, care e în același timp blândă și cochetă.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Jupân corbul câștigase
Din negoțul ce-apucase
Un bun chilipir de caș,
Și cu dânsu-n cioc se duse
P-un copac, unde se puse
Ca un om l-al său sălaș.
https://blog.revistaderecenzii.com/
Tăceți! Cearta amuțească E-o oră grea și mare,
Aripele ei negre în ceruri se întind,
Astfel lumea-amuțește la-ntunecări solare,
Astfel marea-amuțește, vulcane când s-aprind;
Când prin a vieții visuri oștiri de nori apare
A morții umbră slabă cu coasa de argint
Tăceți! Cum tace-n spaimă a Nordului popor
Când evul asfințește și dumnezeii mor.
https://blog.revistaderecenzii.com/
1355 – Regele portughez Afonso al IV-lea a decapitat-o pe Inês de Castro, metresa fiului său, Petru, ceea ce va duce la un război civil.
1558 – Trupele franceze conduse de François de Guise au ocupat portul Calais, ultima posesiune continentală a Angliei.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Bucureşti, 6 ianuarie 2023
„Țară, țară, vrem români!”, un documentar în premieră la „Dosar România”
Un film despre șansa unor localități de a se dezvolta și despre cât de multe se pot face atunci când pui Omul pe primul loc. Îl vedem duminică, 8 ianuarie, de la ora 18.00, la TVR 1.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Până mai dăunăzi am fost vecin cu o familie foarte misterioasă, de care nu mă despărțea decât un perete subțire ca hârtia; săptămâni, luni de-a rândul, nu făceau mai mare zgomot ca un șoarece care zuruie printre petice de hârtie aruncată. Niciun cuvânt mai răspicat, nici uruit de vase sau de mobile, nici măcar baterea în perete a unui cui nu tulbura liniștea, îngrozitoare parcă, ce stăpânea dincolo. Uneori părea că toată familia ar fi murit și că în mijlocul pereților goi nu mai trăiește decât veșnica tăcere, veșnicul gol…
Când și când, totuși întâlneam pe câte cineva din familie. Erau niște oameni modești, fricoși, nu îndrăzneau să te privească în ochi și se lipeau de perete, să facă drum, când treceai pe lângă dânșii. Învederau neputința, neștiința de a trăi, tulburarea copilărească ce o simt toți cei care stau fără dinți și fără gheare față-n față cu lupta năprasnică a vieții.
Continuă să citești