https://blog.revistaderecenzii.com/
În culise: Ceauşescu şi „El Comandante”. Noi episoade „Adevăruri despre trecut”
Supraviețuitor a 638 de tentative de asasinat, “El Comandante” este deopotrivă privit astăzi ca eliberator și criminal. Care a fost relația Cubei cu România în timpul lui Ceaușescu și Castro aflăm la „Adevăruri despre trecut”. TVR 1 difuzează cele două episoade în 14 şi 21 aprilie, ora 22.00.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Era mai mult de o oră de când banul aștepta în camera grămăticiei venirea domnitorului. În timpul acela nenorocitul bătrân, rămânând singur, începu a se gândi la toate nenorocirile ce apăsau țara; uneori i se ridica sângele în față și devenea teribil, iar alteori se concentra în inimă și devenea palid ca un mort. În aceste momente dureroase el zicea în sine, oftând din adâncul inimii: “Doamne! de ce ne-ai părăsit? Pentru ce ne-ai dat în mâinile acestor oameni nelegiuiți, care ne omoară și sufletele și trupurile prin intrigile, tirania și scandalele lor? Până când vei suferi ca acești mârșavi să batjocorească biata țara noastră, pe care ai împodobit-o cu toate darurile dumnezeieștii tale iubiri? Scoală-te, Doamne! Apucă în mâini trăsnetele mâniei tale și stârpește în sfârșit aceste fiare nesățioase!”
Continuă să citeștiSursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/14_aprilie
https://blog.revistaderecenzii.com/
https://blog.revistaderecenzii.com/
https://blog.revistaderecenzii.com/
Zidarii, înainte să înalţe-o clădire către stele,
Sunt atenţi şi-au grija de platforme şi de schele;
Se-asigură că scările sunt bine proptite pe picioare,
Iar scândurile temeinic amarate şi cu lemnul tare.
Totuşi, acestea-s îndepărtate când lucrarea-i gata,
Ivindu-se pereţii puternici şi albi, duri ca piatra.
Astfel, dragă, dacă uneori ţi se pare că se prăbuşesc
Vechile punţi dintre noi, acceptă-acest fapt firesc,
Nu te teme. Putem lăsa schelele să cadă-n noroi,
Încrezători în zidul ridicat de amândoi.
Sursa: http://poezii.citatepedia.ro/de.php?a=Seamus+Heaney
https://blog.revistaderecenzii.com/
Să lăsăm pe ambițiosul nostru ciocoi în pace a-și face planurile sale pentru exploatarea averii stăpânului său și, în loc d-a-l întrerupe din visările sale ambițioase, să facem cunoscut lectorilor noștri pe postelnicul Andronache Tuzluc.
Continuă să citeștiSursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/13_aprilie
https://blog.revistaderecenzii.com/
Într-o dimineață din luna lui octombrie, anul 1814, un june de 22 de ani, scurt la statură, cu fața oacheșă, ochi negri plini de viclenie, un nas drept și cu vârful cam ridicat în sus, ce indică ambițiunea și mândria grosolană, îmbrăcat cu un anteriu de șamalagea rupt în spate; cu caravani[1] de pânză de casă vopsiți cafeniu; încins cu o bucată de pânză cu marginile cusute în gherghef; cu picioarele goale băgate în niște iminei de saftian, care fuseseră odată roșii, dar își pierduseră culoarea din cauza vechimii; la încingătoare cu niște călimări colosale de alamă; în cap cu cauc de șal, a cărui culoare nu se poate distinge din cauza peticelor de diferite materii cu care era cârpit, și purtând ca veșmânt de căpetenie o fermenă de pambriu ca paiul grâului, căptușită cu bogasiu roșu; un astfel de june sta în scara caselor marelui postelnic Andronache Tuzluc, rezemat de stâlpii intrării și absorbit în niște meditațiuni care, reflectându-se în trăsurile feței sale, lăsau să se vadă până la evidență că gândirea ce-l preocupa nu era decât planuri ambițioase ce închipuirea lui cea vie îi punea înainte și obstacolele ce întâmpina în realizarea lor.
Continuă să citești