„Experimentul Piteşti”

https://blog.revistaderecenzii.com/

„Experimentul Piteşti”, un film susţinut de donaţiile actorilor, se lansează în toamnă şi va putea fi văzut în România şi în străinătate

„Experimentul Piteşti”. Cel mai dur episod al represiunii comuniste în România, pare încă ţinut sub tăcere. Dar Victoria Baltag, o regizoare ambiţioasă, a studiat timp de 10 ani şi vrea să dedice un film acestui episod trist al istoriei noastre. Însă nici autorităţile, nici sponsorii nu s-au grăbit să îi susţină proiectul. Aşa că, mai mulţi actori celebri au donat obiecte personale care vor fi vândute pentru a strânge fonduri.

A fost cel mai mare și cel mai agresiv program de spălare a creierului prin tortură din blocul comunist. Experimentul Piteşti a distrus mii de oameni împreună cu generaţiile lor. Esența metodei folosite la Piteşti era transformarea victimelor în călăi.

Puţini ştiu ce s-a întâmplat în acele temniţe, în şcoli nu se învaţă despre asta. Regizoarea Victoria Baltag a creat un lungmetraj după 10 ani de muncă.

Ion Caramitru şi Victor Rebenciuc alături de alte personalităţi nu doar că au jucat în film, dar au contribuit şi cu donaţii. Au oferit obiecte personale care să fie vândute la licitaţie.

Rareş Lucaci, unul dintre actorii filmului, nu ştia nimic despre experimentul Piteşti când a început proiectul. A rămas însă pentru totdeauna marcat.

Lungmetrajul „Experimentul Piteşti” se lansează în toamnă şi va putea fi văzut în România şi în străinătate. Victoria Baltag crede că acest proiect poate distruge un cerc istoric dureros, poate comemora, pedepsi trecutul şi salva viitorul.

Sursa: http://stiri.tvr.ro/experimentul-pitesti–un-film-sustinut-de-donatiile-actorilor–se-lanseaza-in-toamna-si-va-putea-fi-vazut-in-romania-si-in-strainatate_889377.html#view

Scrisori către Elena Creangă-Chiței de Ion Creangă

https://blog.revistaderecenzii.com/

Domniei-sale,

doamnei Elena Gheorghe a Chitei (Chiței), sau preotului Vasile Țifescu, pentru Elena foastă Creangă, la comuna Galu, din județul Neamț, plasa sau plaiul Muntele (prin poșta rurală).

La satul Galu. Grabnic.Iași, 1883, august 30

Dragă soră Elenuță,

Ni s-a umplut sufletul de bucurie, aflînd că ești sănătoasă și că te ocupi cu gospodăria. Dorim să fii sănătoasă și fericită, în unire cu cumnățelul nostru, soțul ce ți l-a dat D-zeu! Află, dragă, că și noi suntem sănătoși din mila lui D-zeu! Și tare ași dori să te văd și să vă văd. Eu nu am fost în astă-vară pe la Neamț. Numai Maria lui Zahei a fost. Despre partea de loc din Humulești mă întrebi? Cred că nu aveți gind să vă mutați acolo. Să nu crezi că ț-a răpi cineva dreptul, cît vom trăi noi. Mihalache și Tinca nu pot să aibă mai mult decît li se cuvine. Dar lasă-i să ție casa în bună stare și să se folosească de venitul ei, decît a ședè pustie și s-or folosi străinii. Vă sărut cu drag și doresc să ne vedem.I. Creangă

Elenuță, tare ași vrè să am vro 20 de coți sumani de noaten, buni pentru un suman pentru mine. I-ași plăti cît de scump, numai să-i am. Scrieți-mi, dacă s-ar găsi, să vă trămit banii. Mi-aș face chiar acum o manta pentru iarnă din sum[an] de noaten. Mai scriiți-ni cum vă aflați.

I. Cr.

Sursa: https://ro.wikisource.org/wiki/Scrisori_c%C4%83tre_Elena_Creang%C4%83-Chi%C8%9Bei

Alt poem al darurilor – Jorge Luis Borges

https://blog.revistaderecenzii.com/

Vreau să aduc mulţumiri dumnezeiescului
Labirint de efecte şi cauze
Pentru diversitatea făpturilor
Care alcătuiesc acest univers neobişnuit,
Pentru raţiune, care nu va înceta să viseze
La un plan al labirintului,
Pentru chipul Elenei şi stăruinţa lui Ulise,
Pentru dragoste, care ne îngăduie să-i vedem pe ceilalţi
Aşa cum îi vede Dumnezeu,
Pentru tăria diamantului şi apa curgătoare,
Pentru algebră, palat de cleştar desăvârşit,
Pentru monedele mistice ale lui Angelus Silesius,
Pentru Schopenhauer,
Care a dezlegat probabil taina universului,
Pentru strălucirea focului
Pe care nici o fiinţă omenească nu-l poate privi fără o veche uimire,
Pentru mahon, cedru şi santal,
Pentru pâine şi sare,
Pentru misterul trandafirului
Care dăruieşte culoare fără să o vadă,
Pentru câteva seri şi dimineţi din 1955,
Pentru vajnicii văcari ai pampei
Care mână cirezile în revărsat de zori,
Pentru ceasul dimineţii la Montevideo,
Pentru arta prieteniei,
Pentru ultima zi a lui Socrate,
Pentru cuvintele care s-au spus într-un asfinţit
De pe o cruce spre altă cruce,
Pentru acel vis al Islamului care a cuprins
O mie de nopţi şi încă una,
Pentru acel alt vis al iadului,
Cu un turn de foc ce purifică
Şi sfere de slavă
Pentru Swedenborg,
Care stătea de vorbă cu îngerii pe străzile Londrei,
Pentru râurile tainice şi străvechi
Care se adună în mine,
Pentru limba pe care, cu veacuri în urmă, am vorbit-o în Northumbria,
Pentru spada şi harpa saxonilor,
pentru mare, care este un pustiu strălucitor
Şi o mulţime de lucruri pe care nu le cunoaştem
Şi un epitaf al vikingilor,
Pentru muzica verbală a Angliei,
Pentru muzica verbală a Germaniei,
Pentru aur, care străluceşte în versuri,
Pentru strălucitoarea iarnă,
Pentru numele unei cărţi pe care n-am citit-o:
Gesta Dei per Francos,
Pentru Verlaine, nevinovat precum păsările,
Pentru prisma de cleştar şi greutatea de bronz,
Pentru dungile de pe blana tigrului,
Pentru înaltele turnuri din San Francisco şi de pe insula Manhattan,
Pentru dimineţile din Texas,
Pentru sevilianul care a redactat Epistola Morală
Şi al cărui nume, cum el şi-a dorit-o, a rămas necunoscut,
Pentru Seneca şi Lucan, din Cordoba,
Care, înainte de a exista spaniola, au scris
Toată literatura spaniolă,
Pentru geometricul şi vitejescul joc de şah,
Pentru ţestoasa lui Zenon şi harta lui Royce,
Pentru mirosul medicinal al eucalipţilor,
Pentru limbaj, care poate simula cunoaşterea,
Pentru uitare, care anulează ori modifică trecutul,
Pentru obicei,
Care ne repetă sau ne confirmă ca o oglindă,
Pentru dimineaţă, care ne dăruieşte iluzia unui început,
Pentru noapte, pentru întunericul şi astronomia ei,
Pentru curajul şi fericirea celorlalţi,
Pentru patrie, simţită în floarea de iasomie
Ori într-o spadă veche,
Pentru Whitman şi Francesco d’Asisi, care au scris acest poem,
Pentru faptul că poemul este inepuizabil
Şi se confundă cu suma făpturilor Domnului
Şi nu va ajunge niciodată la ultimul vers
Şi este mereu altul, potrivit oamenilor,
Pentru Frances Haslam, care a cerut iertare fiilor săi
Pentru că murea atât de încet,
Pentru minutele ce precedă somnul,
Pentru vis şi moarte,
Aceste două comori ascunse,
Pentru darurile lăuntrice pe care nu le pomenesc,
Pentru muzică, tainică formă a timpului.

Traducere de Andrei Ionescu, din vol Poezii – Editura Polirom, 2017

Sursa: http://poetii-nostri.ro/jorge-luis-borges-alt-poem-al-darurilor-poezie-id-6475/