Oglinda zilei

https://blog.revistaderecenzii.com/

Zeppelin

1616 – Navigatorul olandez Willem Cornelis Schouten (1567-1625) a fost primul explorator care a ocolit Capul Horn, în expediția pentru căutarea unui nou drum spre Oceanul Pacific.

1845 – „Corbul” (The Raven), de Edgar Allan Poe, a fost publicat pentru prima dată în „New York Evening Mirror”.

1860 – S-a născut scriitorul rus Anton Cehov (d. 1904).

Continuă să citești

Vârful dealului. Poem de Ion Pillat

https://blog.revistaderecenzii.com/

Cu-o singură sforțare-ncordând vânjosu-i umăr
— Un uriaș urcându-și poverile ce-l strâng —
Pletosul deal, din vale sui cu vii și crâng
Ca să-și revadă țara cu sate fără număr,

Cu casele: mioare, și turlele: păstori,
Ce-au coborât pe verdea câmpie argeșană,
Cu drumul ce-nsoțește înceata caravană
De sălcii plângătoare și plopi pribegitori;

Ținutul unde seara din lunci și din zăvoaie,
Ca și argintul sprinten, viu apele sclipesc,
Și unde clarul cântec de clopot creștinesc
Apropie colina de-a cerului văpaie.

O, vârf de deal! O, capăt liniștitor de drum!
Opresc aicea pasul și îmi dezleg privirea,
Când prin amurg se-naltă, visând nemărginirea,
Din fiecare casă un crin înalt de fum.

Ureche. Poem de Mihai Eminescu

https://blog.revistaderecenzii.com/

Poezii pentru copii

Pișcată-ți este mâna ta de streche
De miști în veci condeiul pe hârtie
Compune-un șir sau fabrică o mie
Că ești un cap de prost e veste veche.

Dac-ai avea de spus ceva ai scrie:
Nimic nu poți tu să ne zici, Ureche ­
Cu Pantazi rămâi în veci păreche,
Tu izvodești, cel mult, ce dânsul știe.

Ți-asamăn capul unei vii paragini
Și vânt și pleavă sunt a tale scrieri
De zei lipsite sunt a tale pagini.

Zadarnic paiul sec al minții trieri
Drapându-i nula ei cu mult-imagini
Nimic nu iese dintr-un dram de crieri.

Sub fanarioți. Proză de Alexandru Vlahuță

https://blog.revistaderecenzii.com/

Sub fanarioți

Să nu dea Dumnezeu omului cât poate răbda.

Cu Dimitrie Cantemir în Moldova și cu Ștefan Cantacuziono în Muntenia se încheie șirul domnilor pământeni. De aci-ncolo sultanul trimite de-a dreptul pe cine vrea el, fără să mai întrebe pe boieri, fără să mai ție socoteală de datinile țării, ori de glasul vechilor așezări. Se va amesteca din când în când și câte un român printre atâția greci, dar nu se va cunoaște dintre ei. Lucrurile s-au petrecut așa, că nici măcar nu s-a simțit zdruncinul schimbării.

Continuă să citești

Corbii și barza. Fabulă de Grigore Alexandrescu

https://blog.revistaderecenzii.com/

Gr. Alexandrescu

 Pe o cîmpie
        Mare, bogată,
        Urmă odată
        O bătălie
  Aspră, cumplită, neasemănată,
  Încît cadavre nenumărate
  Zăceau grămadă neîngropate.
  Corbii îndată luară știre;
  Lacomi de pradă, ei năvăliră,
        Și cu grăbire
        Aci sosiră.
  Și după ce mîncară, și după ce băură
        Mult sînge, începură
        C-un glas îngrozitor
        Să cînte cina lor.

        Barza cea simțitoare,
        Care pe om iubește
        Și-n preajmă-i se nutrește,
        Văzîndu-i, de departe
        Le strigă: „Cum se poate
        Așa nerușinare?
  E locul pentru cină? e ora de plăcere,
  Pe un pămînt de doliu, în ziua de durere?
        Mumele își plîng fiii;
        Izvorul bogăției,
        Cîmpul, e ruinat,
        Iar voi vă îndopați,
        Și cîntați!“
        — „D-aceasta ne iertați —
        Răspunse deodată,
        Ceata întunecată —
        Omului cît îi place
        Poate fi ruinat,
        Dar noi suntem în pace
        Și mult ne-am îngrășat.“

  Acei ce de a țărei grea soartă profitară,
Ce de streini în posturi, în ranguri se-nălțară,
Ce prin trădări, basețe, sînt astăzi mari, bogați,
        Poate și decorați,
  După a mea părere, sînt corbi nerușinați.

  Dar aș dori să-mi spuneți, domnilor cititori,
        (Căci eu vorbesc d-o țară
        De tot imaginară)
  La noi să află oare astfel de muritori?
  Dacă aveți de oameni idee așa proastă,
  Las răspunderea toată asupra dumneavoastră.

(„Concordia“, 12 martie 1857)

Informații culturale

https://blog.revistaderecenzii.com/

Teatrul „Ion Creangă”

* În perioada 27 – 29 ianuarie, Teatrul Ion Creangă organizează evenimentul TIC PITIC – Zilele Small size. Cele mai importante producţii pentru publicul tânăr (0-6 ani) vor fi prezentate sub forma unui showcase la Sala Mică. Educaţia timpurie începe de la cele mai mici vârste, copiii fiind lăsaţi să descopere şi să exploreze lumea din jur mai întâi ajutaţi de părinţi, iar mai apoi, singuri. Pentru cea de-a IX-a ediţie TIC PITIC – Zilele Small size au fost selectate spectacole de teatru pentru categoriile de vârstă 0-3 ani şi 3-6 ani, atât din repertoriul Teatrului Ion Creangă, cât şi din ţară. Din programul evenimentului nu lipsesc nici atelierele gândite special pentru cei mici – ateliere muzicale, senzoriale, interactive, dar şi joacă cu şi printre umbre. După fiecare atelier copiii se vor bucura de surprize pregătite de echipa TIC şi prietenii de la Editura Didactica Publishing House. Din program:

Continuă să citești

Unirea Principatelor Române. Fotografia zilei

https://blog.revistaderecenzii.com/

Pictură de Gh. Tattarescu

Iată o reprezentare iconografică sugestivă, care prezintă într-un mod alegoric Unirea Principatelor Române. Pictura este realizată de Gh. Tattarescu (1820 – 1894), care zugrăvește acel moment sacru pentru români – 24 Ianuarie 1859.
Vedem Sfânta Treime, Tatăl, Fiul și Sf. Duh, care binecuvântează înfrățirea celor două tinere surori, ce poartă straie populare românești, purtând în mâini drapelul Moldovei (stânga) și al Țării Românești (dreapta). Ele își dau mâna sub protecția Arhanghelului Mihail – îngerul dreptății divine. Din cer, îngerii vestesc în glas de trâmbiță bucuria în toate zările pământului, să audă toate neamurile. La baza tabloului, cronica timpului și istoria consemnează acest moment important în cartea de istorie a neamului românesc.

(Sursa: Internet)