* De la ora 19:00, Sala Radio găzduiește concertul extraordinar „Heal the World – The Music of Michael Jackson”, un proiect dedicat celor mai cunoscute piese ale legendarului artist american. În programul serii, publicul va putea asculta hit-uri celebre ca Thriller, Billie Jean, BAD, I Want You Back ș.a. Evenimentul este prezentat de Big Band-ul Radio România, dirijat de Simona Strungaru, alături de Romanian Youth Jazz Orchestra — prima orchestră de jazz din România dedicată tinerilor artiști. De asemenea, seara îi va avea ca invitați speciali pe muzicianul Dan Byron, dansatorul Yotaro Shindo și grupul vocal al Școlii Profesionale Speciale pentru Deficienți de Vedere – București. Pentru acest concert, echipei RYJO i se va alătura și grupul VONG – Voice of New Generation, trupa de jazz formată din elevi ai Colegiului de Artă „Carmen Sylva” din Ploiești, ce activează sub îndrumarea profesorului Răzvan Cojanu. Concertul va fi transmis LIVE pe calea undelor – pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical. De asemenea, concertul poate fi ascultat LIVE online (pe site-urile celor două posturi de radio) și prin intermediul aplicației Radio România, disponibilă pe dispozitive Android și iOS
Ontologia sacrului și rigorile intimismului* „Scrisul Românesc”, Nr. 5/2026, pp 8,9
Titlul volumului Cartea zilelor care n-au fost (Editura Cartea Românească, București, 2026) de Mihai Firică determină o deschidere semantică tripartită, bazată pe axe temporale și intertextuale distincte. Prima direcție, dimensiunea intertextuală, ancorează discursul poetic într-un context istoric și social traumatic.
Cea de-a doua instanță, dimensiunea retrospectivă (a potențialității trecute), vizează „zilele care n-au fost” și pornește de la ipoteza contrafactuală a existențelor neîmplinite, dar prefigurate discursiv în cuprinsul poemelor. Dimensiunea prospectivă: în cele din urmă, titlul trimite către un viitor ipotetic, înspre zilele care încă nu s-au materializat, dar a căror posibilitate de survenire este latentă în atmosfera lirică a textelor analizate.
Mihai Firică manifestă o preocupare autoreflexivă față de geneza actului poetic, instituit ca un echivalent al textului biblic primordial. Din perspectiva lui, cuvintele sălășluiesc într-un topos metafizic, de unde descind deja întruchipate în forme, însă, în această iconografie, starea pe care logosul o transportă cu sine solicită atenție, o stare de o rară puritate, definită printr-o fidelitate cvasi-mistică față de poetul care se așază la masa de scris: „Înainte de a mi se așeza cuminți / pe coala albă pe care îmi odihnesc fruntea, / cuvintele adulmecă în direcția mea / ca niște cățeluși cu boturile umede” (Facerea poemului).