Oh, în ora când trebuie să dorm, O voi face fără identitate, Și nu-mi va păsa cum va cădea ploaia Sau dacă zăpada îmi acoperă picioarele. Raiul nu promite nicio dorință sălbatică Ele pot fi împlinite, poate jumătate. Iadul și amenințările sale, Cu jarurile sale inextinctibile El nu va depune niciodată acest testament.
Iar cincisprezece zile – și cât timp ne desparte Acum! Fără-ndoială, din cele mai amare Dureri, cea mai cumplită e-acea de-a fi departe.
Întâi cu drag ne scriem și punem grijă mare Să ne-amintim întruna o vorbă, o mișcare, Și ochii, glasul celui ce-acum departe este, Și ceasuri lungi cu dânsul stăm singuri de poveste. Dar orice gând ne vine, orice simțiri ne-ncearcă, Și ce vorbim atuncea cu cel departe, parcă Rămâne șters în ceață și-n veci plin de-ntristare.
Era odat-un împărat ș-avea trei fete și erau așa de frumoase, de la soare te puteai uita, da la dânsele ba. Acu, cele două erau cum erau, da cea mijlocie nici se mai povestește frumusețea ei. Acu câți feciori de-mpărați și de ghinărari au cerut-o, împăratul n-a vrut să le-o deie. Acu-ntr-o seară au venit trei tineri și le-au cerut, da el n-a vrut să le dea. Acu ei au ieșit afară și unul dintr-înșii a prins a fluiera cât s-a făcut un nor mare și nu s-au mai văzut nici ei, nici fetele. Le-a răpit. Acu-mpăratul a scos veste-n țară că cine-a găsi fetele le dă de nevastă. Acu-n satu cela-a-mpăratului era un om ș-avea trei flăcăi.
Doi erau cum erau, da unul era prost, ședea-n cenușă și-l chema Călin Nebunul. Ș-au zis acei doi frați: “Haidem și noi să căutăm fetele-mpăratului”. Da’ Călin a zis: “Hai și eu cu voi“. Ș-acei doi au zis: “Hai“.
1795 – Teritoriul Poloniei a fost divizat între Prusia, Rusia și Austria. Statul polonez va reapărea pe harta Europei abia la sfârșitul Primului Război Mondial (1918).
S-a terminat de curând Festivalul Limbii Române de la Brașov (8 – 10 octombrie), un regal de poezie și convivialitate ce a reunit poeți și editori din Franța, Grecia, Italia, Danemarca și România, o bucurie a spiritului revărsată peste iubitorii de „cuvinte potrivite”. Dincolo de tema colocviului „Literatura și piața de carte”, s-au pus în discuție teme legate de traducere și traducător, despre edituri, poezie și poeți, s-a prezentat revista literară „Libris” din Brașov și s-au analizat oportunitățile prin care poezia autorilor români poate fi tradusă în alte limbi.
Printre lansările de carte din zilele festivalului, a fost si cea a poetului grec Antonis D. Skiathas: Arhitectura tăcerii, în traducerea reputatei eleniste Angela Bratsou.
Antonis Skiathas este unul dintre poeții cei mai apreciați din Grecia de azi, antologator și critic literar, de profesie inginer chimist cu studii în scriere creativă și conservarea operelor de artă. Este directorul Festivalului internațional de poezie de la Patras, Biroul de poezie și al platformei culturale Culture Book.
Gala Scriitorilor din Oltenia 2026: Premiile anuale ale Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor din România au celebrat excelența literară
Filiala Craiova a Uniunii Scriitorilor din România a organizat miercuri, 14 octombrie 2026, în Sala Oglinzilor a Muzeului de Artă din Craiova, Gala Scriitorilor din Oltenia, eveniment dedicat recunoașterii excelenței literare, celebrării personalităților care au contribuit la dezvoltarea literaturii române și promovării creației contemporane. Conform Statutului Uniunii Scriitorilor din România, au fost premiate volume publicate în anul 2025.