https://blog.revistaderecenzii.com
1469 – S-a născut scriitorul și istoricul italian Niccolò Machiavelli (d. 1527)
Continuă să citeștiCalendarul zilei
Răspunde
Arhive autor: jonescus
Informații culturale
https://blog.revistaderecenzii.com
* Brașov: De la ora 18:30, în Sala Operei Braşov, este programat spectacolul cu capodopera „Madama Butterfly” de Giacomo Puccini, pe un libret de Luigi Illica şi Giuseppe Giacosa. Îşi dau concursul Orchestră şi Corul Operei Braşov. La pupitrul dirijoral va fi invitat maestrul Tiberiu Soare (Opera Naţională Bucureşti). Regia artistică îi aparţine Andei Tăbăcaru. Scenografia este semnată de Rodica Garstea. Dirijor cor: Dragoş Cohal. Mişcarea scenică: Nermina Damian. Asistent mişcare scenică: Cristina Rotundu. Asistent regie: Valentina Mărgăraş. Regie scenă: Marilena Aldea, Alina Nistor. Eveniment desfăşurat cu sprijinul Consiliului Local al Municipiului Braşov şi al Primăriei Municipiului Braşov
Continuă să citeștiBulgărași de zăpadă
Literatura la Craiova. Ediția de astăzi, 1 Mai
https://blog.revistaderecenzii.com
Astăzi, în intervalul 16:00–17:00, telespectatorii TVR Craiova au fost invitați la o nouă ediție a emisiunii Literatura la Craiova, un spațiu de reflecție și dialog dedicat valorilor autentice ale literaturii române. Moderată de dr. Dan Ionescu, ediția a adus în prim-plan două teme de rezonanță: scrisul confesiv și literatura uitată, două direcții care deschid porți către interioritate, dar și către recuperarea memoriei culturale.
Continuă să citeștiBulgărași de zăpadă
Horoscopul zilei de AI
https://blog.revistaderecenzii.com
Iată horoscopul pentru ziua de joi, 1 mai 2025, conform previziunilor astrologice disponibile:
♈ Berbec
Ziua de astăzi cere mai multă responsabilitate în tot ce faci. Dacă vrei să-ți păstrezi liniștea sufletească, este bine să nu-ți neglijezi responsabilitățile.
Continuă să citeștiCorbii și barza de Grigore Alexandrescu
https://blog.revistaderecenzii.com
Pe o cîmpie
Mare, bogată,
Urmă odată
O bătălie
Aspră, cumplită, neasemănată,
Încît cadavre nenumărate
Zăceau grămadă neîngropate.
Corbii îndată luară știre;
Lacomi de pradă, ei năvăliră,
Și cu grăbire
Aci sosiră.
Și după ce mîncară, și după ce băură
Mult sînge, începură
C-un glas îngrozitor
Să cînte cina lor.
Barza cea simțitoare,
Care pe om iubește
Și-n preajmă-i se nutrește,
Văzîndu-i, de departe
Le strigă: „Cum se poate
Așa nerușinare?
E locul pentru cină? e ora de plăcere,
Pe un pămînt de doliu, în ziua de durere?
Mumele își plîng fiii;
Izvorul bogăției,
Cîmpul, e ruinat,
Iar voi vă îndopați,
Și cîntați!“
— „D-aceasta ne iertați —
Răspunse deodată,
Ceata întunecată —
Omului cît îi place
Poate fi ruinat,
Dar noi suntem în pace
Și mult ne-am îngrășat.“
Visul (Heliade)
https://blog.revistaderecenzii.com
O altă auroră în sufletu-mi lucește,
Rază necunoscută d-a altor lumi ziori;
Ochii mi se deschide, și-n ochii mei zâmbește
Ziua zilelor noastre, vecii netrecători.
Veacurile, viața-mi ca nopți se strecurară,
Și-ncovoiat pe groapa-mi o văz că s-a deschis
Și-mi face loc printr-însa să trec preste hotară –
E poarta veciniciei!… și mă deștept din vis!
Fruntea-mi albită toată către pământ se lasă,
Brațele-mi rezemate toiagul meu apasă;
Iar sufletu-mi se-ntoarce și cată înapoi…
O, zile! sau ce nume vouă vi se cuvine?…
Dar ați trecut! ce trece mai mult el nu mai vine.
Era mai dinainte să vă întreb pe voi.
Calendarul zilei
https://blog.revistaderecenzii.com
1786 – La Teatrul Curții Imperiale din Viena, a avut loc premiera operei comice „Nunta lui Figaro”, W. A. Mozart.
1890 – A fost sărbătorită pentru prima dată Ziua Internațională a Muncii.
1923 – S-a născut regizorul și desenatorul Ion Popescu-Gopo (d. 1989).
Continuă să citeștiÎntre stele, munți și păsări-dragon. Cronică* semnată de Dan Ionescu
https://blog.revistaderecenzii.com
*Cronică apărută în revista „Scrisul Românesc”, Nr. 4 / 2025, p. 15
În această epocă a vârtejului cuantic, când fizica tinde spre alchimie și materiile dansează un vals al metamorfozelor, se conturează o obsesie: transfigurarea substanței în spirit și viceversa, ca o încălcare a hotarelor pe care vechea cosmologie le zugrăvise cu strictețea unei dogme. Această forțare a limitelor, similară unei iscodiri a imposibilului, își găsește ecoul și în titlul enigmatic pe care Klaudia Muntean îl așterne, ca un voal hermetic, peste volumul ei de proză fantastică: Piatra soarelui (Editura Monitorul Oficial, București, 2024). Aici, semantica se încadrează între polii unei dihotomii sacre; fie că e vorba de coborârea astrului în cadrul mineral, fie de înălțarea pietrei spre pulsul solar, proza Klaudiei Muntean deschide o fereastră către un univers unde granițele nu se sfârșesc.
Continuă să citești