https://blog.revistaderecenzii.com

* La sediul Muzeului Național al Literaturii Române din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, precum și la sediile Caselor memoriale ale MNLR vor avea loc activități și evenimente dedicate lecturilor care au format și au inspirat oameni. Din program:

• Secția Patrimoniu va expune în mod special pentru această zi volumul Poem în aer liber, de Stephan Roll, cu dedicație si desene de Victor Brauner
• La ora 11:00, la Casa Memorială „Anton Pann” (strada Anton Pann 20), seniorii „Centrului de socializare al seniorilor – Niciodată singur” sunt invitați la o șezătoare cu povești, muzică și o surpriză „țesută” de toți cei prezenți, o poveste colectivă
• La ora 11:00, Casa Memorială „Ion Minulescu și Claudia Millian” (Str. Gheorghe Marinescu nr.19, etaj 2, ap. 12, interfon 12) prezintă un tur ghidat special „Ion Minulescu și Claudia Millian: Poezia iubirii”, din care veți afla ce rol a jucat poezia în povestea de dragoste a celor doi scriitori

https://blog.revistaderecenzii.com

1451 – S-a născut regina Isabella de Castilia (d. 1504).

1724 – S-a născut filosoful german Immanuel Kant (d. 1804).

1850 – S-a născut poeta Veronica Micle (d. 1889).

1894 – S-a născut scriitorul Camil Petrescu, autorul romanelor „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” și „Patul lui Procust” (d. 1957)

https://blog.revistaderecenzii.com

A treia zi de Paști, în tradiția populară românească, este marcată prin obiceiuri ce îmbină bucuria Învierii cu comuniunea comunitară și cu păstrarea unor datini vechi, mai ales în zonele rurale. Iată câteva dintre cele mai cunoscute tradiții și obiceiuri:

https://blog.revistaderecenzii.com

♈ Berbec

Este posibil să simți o lipsă de motivație. Reflectează asupra propriilor dorințe și nevoi pentru a-ți regăsi direcția. ​

https://blog.revistaderecenzii.com

Din timpuri străvechi, poporul, cei care muncesc, poartă povara a două robii: robia economică și cea spirituală. Cel robit moralicește se lasă mai ușor exploatat, de aceea stăpânitorii care nu cred în religii dar care le susțin, își realizează mai ușor interesele egosite. Adevăratul om ar trebui să săvâșească binele și să se ferească de a face rău, nu de frică sau pentru răsplată, ci numai pentru că așa e drept și normal să se poarte între semenii săi. Sentimentul religios este însă în scădere în occident, și în creștere în țările estice sau asiatice. Indiferent de religii sau alte criterii geopolitce, majoritatea acceptă ideea că există o putere, Dumnezeu/energie eternă, necesară, ce există dintotdeauna. Pretutindeni vedem biserici și temple. Dumnezeu fiind etern,  așa e și universul. De veacuri, monarhi, guvernanți, caste și clerici, conducători de popoare, îndrumători de conștiințe, tratează omenirea ca pe o turmă bună doar să fie tunsă, mulsă și trimisă la abatoare. De veacuri, dezmoșteniții îndură cu resemnare mizeria și robia, grație mirajului amăgitor (?!), Cerului și viziunii groaznice a iadului…E știut faptul că bogați și cârmuitori, acești dumnezei tereștri, au presărat pământul cu numeroase victime, cu nespuse chinuri. Notasem aceste rânduri probabil sub influența a ce trăim, vedem, gândind la zilele de fervoare creștină. „…Când vei fi alungat dumnezeii din cer și de pe pământ, când te vei fi eliberat de Stăpânii de sus și de stăpânii de jos, când vei fi sfârșit cu acest dublu gest de liberare, atunci, și numai atunci, o, fratele meu, vei scăpa din iadul tău și vei realiza cerul tău!”. Acum un secol Sebastien Fauré scria această frază în cartea tradusă în românește de D. A. Vasilași, intitulată Dezbateri asupra Existenței sau neexistenței lui Dumnezeu. În Săptămâna Patimilor citesc „spirituale”, evitând zarva și nebunia cumpărăturilor pentru sărbătoarea Paștelui, devenită sinonimă cu Învierea. Anul acesta mi-au căzut în mână iar, Tragedia veacurilor de Ellen White (Colecția Istoria umanității din perspectivă creștină) și Dezbaterile lui G. Fauré (Biblioteca REVISTEI IDEEI /Bucureşti, str. Fluerului , 28).