https://blog.revistaderecenzii.com/
A fost odat-un împărat el fu-ncă
În vremi de aur, ce nu pot să-ntorn,
Când în păduri, în lacuri, lanuri, luncă,
Vorbeai cu zeii, de sunai din corn.
Avea o fată dulce, mândră, pruncă,
Cu cari basme vremile ș-adorn,
Când trece ea, frumoase flori se pleacă-n
Ușorii pași, în valea c-un mesteacăn.
https://blog.revistaderecenzii.com/
Despre îmbrăţişări (III)
Cu siguranţă că aşa cum ne este foame de hrană, ne este câteodată „foame” de iubire, avem nevoie de o porţie de compasiune, afecţiune, de un strop de căldură sufletească – iar cel mai simplu remediu ar fi o îmbrăţişare…dar…
V-aţi pus vreodată întrebarea: eu câte îmbrăţişări ofer şi primesc pe zi, sau într-o săptămână? În ce măsură mă hrănesc sau mă privez de acest medicament miraculos pentru suflet şi corp? Din ce motive ceva atât de simplu şi benefic a devenit ceva destul de rar?
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
https://blog.revistaderecenzii.com/
A fi sau a nu fi
Nu este o dilemă pentru mine.
Să renunț la tot
Nu este mare lucru.
Să fiu inconștient de minunile
Care există în mine –
ACEASTA – da –
Este curată nebunie!
”Iubirea a spus –Viziunea”
Traducere Simona Trandafir
Sursa: https://poetii-nostri.ro/rumi-a-fi-sau-a-nu-fi-poezie-id-13404/
https://blog.revistaderecenzii.com/
* Deschiderea Festivalului „Chei” al Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti (UNMB) – ediţia a XIV-a – ora 19:00, la Ateneul Român, Sala mare. Orchestra simfonică Universitaria a UNMB este dirijată de Leo Hussain. În program: Jean Sibelius – Vals trist, Gyorgy Ligeti – Concert românesc pentru orchestră, Wolfgang Amadeus Mozart – Simfonia nr. 41, în do major, KV 551, Jupiter. Printre prtenerii media: Radio România Muzical
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
1881 – S-a născut Tony Bulandra, actor de teatru şi film, personalitate a scenei româneşti (d. 1943).
1733 – S-a născut cercetătorul Joseph Priestly, descoperitorul oxigenului (m. 1804)
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Stânca odată,
Îngreunată,
Gemea și se văieta,
Încât din giur s-aduna
De mami și de moașe cete,
Crezând că ea va să fete
Un târg ca Iașii măcar.
Vuiet, sunet în zădar,
Căci stânca când au născut
Un spân șoaric s-au văzut!
Astă fabulă s-apleacă
Cătr-acii ce vor să facă
Lucru mare pre pământ,
Ș-apoi iesă numai… vânt!
https://blog.revistaderecenzii.com/
După o noapte de somn greu, în care trupul i se scufundase ca plumbul topit în apă, Măria se trezi târziu. Părea buimacă. Dintru-ntăi ochii măriră în neștire fășia de lumină aurie, care se scobora de supt stor, de-a lungul pervazului ferestrei, ca o perdea de fir. Apoi își dete seama că dormise prea mult, că lăptăreasa, fără de-ndoială, adusese laptele, că bărbatul ei trebuia să-și beie cafeaua, să pornească la slujbă. Un vuiet din bucătăria de alături îi arătă că Dumitru se sculase. Atunci se ridică și, deodată, ca și când în mintea ei scăpărase un amnar, se uită nebună, spre dreapta, spre locușorul gol de lângă ea, scoase un țipăt sfâșietor și căzu cu fața în perne. Repede toate întâmplările zilelor din urmă i se perindară prin minte cu o îndărătnicie crudă. Boala fetiței, a Puicei, suferințele grozave, în ghearele cărora, trupușorul ei se zbuciumase două săptămâni în șir, lacrămile pe cari ochișorii ei le storceau, curate, ca și cum erau picăturile sufletului ce se topea.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Din munți bătrâni și din păduri mărețe
Se nasc izvoare, ropotind se plimbă,
Deprind pe rând oceanica lor limbă
Și sunt în codri pustnici cântărețe.
Spărgând prin stânce albia lor strâmbă,
Se legăn line și fac valuri crețe.
În drumul lor ia firea mii de fețe
Aceleași sunt, deși mereu se schimbă.
Dar cu adâncul apei s-adâncește
În glasul lor a sunetului scară.
Devine tristă rânduri-rânduri crește,
Pân- ce urnindu-se în marea-amară
Ca fluviu mândru, ce-ostenit mugește
Al tinereței dulce glas demult uitară.
https://blog.revistaderecenzii.com/
