„Vedeta populară”, din nou la TVR 1. Preselecţiile încep din 21 februarie!
Iuliana Tudor şi echipa sa pregătesc întâlnirile cu viitorii concurenţi, în oraşe din întreaga ţară, în perioada 21 februarie – 4 martie. Castingul pentru sezonul 9 al emisiunii se desfăşoară la Târgu Jiu, Timişoara, Sibiu, Bistriţa, Piatra Neamţ, Brăila, Constanţa şi Bucureşti.
* Muzeul Naţional al Literaturii Române organizează o nouă ediţie a mini-Cafenelei critice on-line – ora 19:00, pe site-ul MNLR, pe platforma culturaindirect.ro și pe pagina de Facebook a Muzeului. Amfitrion: Ion Bogdan Lefter. Partener media: Radio România Cultural
Cînd s-au liberat țiganii, în anul de la Hristos O mie și … nu știu cîte, unul din ei, omenos, Vru și el să libereze pe un porc ce el avea, Și în jug de multă vreme lîngă șatră îl ținea. Îl chemă dar și îi zise : —„Porcule, purcelul meu, Cunosc însumi, din cercare, jugul cît este de greu. De aceea te fac liber ; d-acum poți viețui Oricum ți-o plăcea, și hrana singur a ți-o dobîndi.“ —„Să trăiești ! însă stăpîne, în grădini poci eu intra, Pepeni, dovlecei și verze fără grijă a mînca ?“ —„Ba nu, astea sînt oprite.“ —„Așadar îți mulțumesc, Cu un sfert de libertate, drept să spui, nu mă-nvoiesc. Ba crez chiar că e rușine, cînd toți porcii au trăit La coșare în robie, să ies eu mai osebit, Să-mi ridic mai pe sus botul și de treapta lor să fug, Ș-apoi ce ar zice boii văzîndu-mă fără jug ?“
Unii-nțeleg libertatea ca porcul cel țigănesc ; Alții, deprinși cu robia, de ea greu se despărțesc.
„Rumânul“ 14 / 27 Decembrie 1857 „Meditații, elegii, epistole, satire și fabule“, 1863
Aciea este lumea… de-o sfarăm e sfărmată. De sfărăm pe vecie acest idol de lut Eterna pace-ntinde imperiul ei mut Și soarele pe ceruri se-nchide ca o rană Ce arde-n universul bolnav de viață vană. Și marea tace-nceată; cântau strigoi; mișcare; O noapte condensată, în veci nepieritoare, Ca noaptea din sicriuri, din groapă, din caverne Povestea liniștită a morții cei eterne… Nu vezi că deși chipu-mi arat-a fi de gheață, Un vis al meu căldura-i, lumina și viața? V-am înșelat, nemernici, v-am închegat în vreme, V-am aruncat în viață plecați sub anateme Să vă urâți din leagăn, să v-omorâți în vain, V-am semănat în spațiu pe voi sămânța Cain, Să curăț am vrut sânu-mi de tot ce-i crud, spurcat Și pentru voi anume creai al vieții iad. Și să vă-nșele vecinic l-am îmbrăcat frumos Cu nopți senine-n stele, cu soare auros. În sâmburii durerii eu pus-am fericire, În vicii am pus miere și în păcat zâmbire. Tot ce-aspirați în lume, toate-au același fine. În mantie de rege m-am îmbrăcat pe mine Și de vă-ntindeți mâna dup-a mea umbra-avară, Las mantia să-mi cadă și mă revedeți iară. Coroană, aur, glorii, cântare și comori, Istorie și nume, iubire și onori Sunt basmele ce-nconjur, râzânde, chipul meu: Atingeți-le numai și veți vedea că-s… eu. Din frazele istoriei mirosul meu v-atinge… Am zugrăvit în ochii-ți semănături de stele. Moarte și nemurire sunt numai umbre a mele.
Ioan Bughea, ciobanul, venea nepăsător, cu sarica pe umeri, cu ghioaga în mâna dreaptă, iar în stânga c-o sidilă în care aducea un caș pentru cumătru-său, popa Eftimie.
Bughea se cobora arareori din munte, ș-atunci sta o zi încheiată în sat, de se mai lua cu oamenii.
* Are loc un recital-eveniment susținut de violonistul Valentin Șerban, câștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: “Violin in love” – ora 18:00, la Sala Radio. Lucrări semnate de un celebru cuplu de muzicieni ai secolului al XIX-lea, Robert Schumann și Clara Schumann, fac parte din program. Sonata nr. 2 pentru vioară și pian de Robert Schumann este un opus creat în ultimii ani ai vieții de muzicianul german, emblematic pentru stilul romantic, o partitură în care pune înțelepciunea maturității, dar și patosul iubirii – lucrarea a fost interpretată în premieră chiar cu soția lui, Clara Schumann, la pian. Cele 3 romanțe pentru vioară și pian au fost create de Clara Schumann în 1853, la doi ani după ce soțul ei scrisese Sonata nr. 2 pentru vioară și pian. Este opusul care demonstrează că cea care este cunoscută drept una dintre marile pianiste ale secolului al XIX-lea, Clara Schumann, a fost și o foarte talentată compozitoare, care a ales însă să stea în umbra celebrului ei soț