JUNIMEA

JUNIMEA

de D. IONESCU

Primul critic literar român care şi-a fundamentat poziţia critică de demascare a operelor mediocre şi de restabilire a valorilor literare pe baza unei judecăţi filosofico-literare, a fost Titu Maiorescu, unul dintre fondatorii societăţii Junimea, „o comunitate bazată pe aceleaşi afinităţi spirituale“, după cum o definea Tudor Vianu în Istoria literaturii române moderne. Societatea Junimea a luat fiinţă în 1864 în Iaşi, din iniţiativa unor tineri întorşi de la studii din străinătate: Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Petre Carp, Th. Rosetti şi V. Pogor. Naşul literar al societăţii a fost Th. Rosetti, venit de la studii din Franţa.

Continuă să citești

UMANISMUL ROMÂNESC

Umanismul românesc

de D. IONESCU

Contribuţia istoriografiei la dezvoltarea limbii şi literaturii române

Operele marilor cronicarilor au fost tipărite abia la jumătatea secolului al XVIII-lea de către Mihail Kogălniceanu, în Moldova, iar în Ţara Românească, de Nicolae Bălcescu. Pentru istoria limbii române, cronicile reprezintă un nivel superior de utilizare a limbii, în comparaţie cu textele religioase care au fost tipărite în vremea elaborării lor (cărţile mitropoliţilor).

Continuă să citești

Allan & Barbara Pease: Mecanismele gândirii

descărcare

Allan & Barbara Pease: Mecanismele gândirii

de Mirela Teodorescu

 

 

Toată lumea glumeşte pe seama diferenţelor de comportament dintre bărbaţi şi femei, dar puţini sunt cei care ştiu că majoritatea au la bază chiar diferenţe de construcţie a creierului. Împreună cu limbajul non-verbal, diferenţele acestea au un impact covârşitor în relaţiile interumane. Allan & Barbara Pease explică de ce nu trebuie subevaluate aceste diferenţe, în cartea: “De ce bărbaţii se uită la meci şi femeile se uită în oglindă?” (Bucureşti, Curtea Veche Publishing, 2008).

Continuă să citești

Anghel Nicolae Păunescu: Flacăra din adânc

descărcare

O carte altfel despre credință

de Dan Ionescu

Alcătuită din eseuri publicate mai înainte, în revistele de specialitate religioasă, „Polemika”, „Timpul”, „Caietele Columna”, „Interval”, cartea Flacăra din adânc (Editura Scrisul Românesc, 2011), de Anghel Nicolae Păunescu, aduce în prim-plan, subiecte inspirate de capitole diverse din Biblie.

Continuă să citești

Gavril Moldovan: Mâna stângă

rţile din Mâna stângă

de Dan Ionescu

Volumul Mâna stângă de Gavril Moldovan, apărut la editura Charmides din Bistriţa, în 2004, este, după cum se menţionează, „o antologie, selecţie de autor”. Prefaţa este semnată de Petru Poantă. Primele poeme sunt, evident, din volumul de debut al autorului, din Recolta de vise (ed. Dacia, 1989). Cu toate că sintagma-titlu, prin genitivul partitiv “viselor”, indică armonie între tinereţe şi maturitate, totuşi le şi separă, tocmai prin atributele lor, de avânt, respectiv, de recoltare (a ceea ce avântul ia din orizonturi, visuri).

Continuă să citești

Allan Pease: Limbajul trupului sau Cum pot fi citite gândurile altora din gesturile lor

descărcare

Allan Pease: Limbajul trupului sau Cum pot fi citite gândurile altora din gesturile lor

de Mirela Teodorescu

De-a lungul timpului a fost mereu un avantaj pentru o persoană să cunoască tainele limbajului corpului şi asta în primul rând pentru că inconştientul se manifestă prin corp. În concluzie, a şti să interpretezi limbajul non-verbal al cuiva, înseamnă a pătrunde în psihologia inconştientului persoanei cu care interacţionezi şi să culegi astfel informaţiile despre ceea ce se întâmplă cu adevarat la nivelul persoanei, dincolo de ceea ce spune în mod raţional şi declarativ. În cartea lui, Allan Pease – Limbajul trupului sau Cum pot fi citite gândurile altora din gesturile lor (Editura POLIMARK, Bucuresti, 2002) ne propune câteva principii  şi interpretări ale comunicării non-verbale.

Continuă să citești

GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu

descărcare

Gabriela Rusu-Păsărin: Actualitatea interviului

                                                                                                   de Ştefan Vlăduţescu

În continuarea demersurilor sale investigative din ultimii ani, în domeniul audio-vizualului, profesoara universitară Gabriela Rusu-Păsărin este prezentă în librării cu o carte notabilă: „Interviul – recurs la memoria culturală” (Bucureşti, Editura Tritonic, 2010). Preliminar se poate spune că volumul este o reuşită sub aspectul tuturor celor trei mize ale sale: miza zetetică (de cercetare teoretică), miza de ilustrare practică şi miza didactică.

Continuă să citești