https://blog.revistaderecenzii.com
Îmi va fi greu, probabil, mai târziu să evoc atmosfera de incendiu prin care a trebuit să răzbată cartea. Am textele în față – câteva sute de pagini, decupate cu grijă din ziare, reviste și pamflete –, dar, recitindu-le, bag de seamă că au devenit aproape inexpresive. Violența termenilor, brutalitatea injuriei, sălbăticia insultelor se dovedesc azi cu totul sub impresia de mic cataclism ce rămânea pe urma lor în primele zile.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
Trad. Șt. O. Iosif
Eu nu știu ce poate să fie
Că-mi sună mereu în urechi
Cu veșnica-i melancolie
Un basmu din zilele vechi.
https://blog.revistaderecenzii.com
* Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București (UNATC) organizează conferința de încheiere a proiectului „Aventură fără graniță. Educație prin teatru și film”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României – ora 10:00, la Sala Atelier și online. Conferinţa va cuprinde o sesiune de prezentări și comunicări pe tema educației prin teatru și film și o secțiune de diseminare a rezultatelor din cadrul proiectului
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
97 – La vârsta de 44 de ani Traian a fost adoptat de împăratul roman Nerva.
1492 – Cristofor Columb a descoperit insula Cuba.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
Treceau pe lângă căruțele oamenilor mergând fără grabă, cu secerile pe umăr și arătau amândoi liniștiți și nepătrunși. Birică ducea mâna la pălărie, spunea bună-dimineața și trecea mai departe fără să se uite la cel pe care îl saluta. Din urmă se auziră de câteva ori șoapte pe care aerul liniștit al dimineții de vară le împrăștie până la urechile lor. Se spunea: „Alde Birică a venit la socru-său!“ Sau întrebări nedumerite: „Când s-au împăcat ăștia cu Bălosu?“ Un singur glas prevesti: „Să băgați ca se încaieră!“
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
Războiul pe care l-a provocat în cultura bucureșteană apariția cărții mele De două mii de ani va mai dura poate multă vreme. La noi, unde lumea obosește repede, aceste cinci luni de discuții și certuri în jurul unei singure cărți formează un ciudat caz de tenacitate. Ostilitățile continuă cu verva și violența din primele zile. Noi pamfletari și ideologi intervin în fiecare săptămână, noi fronturi se deschid mereu. Uneori, conflagrația pare că se potolește, beligeranții par plictisiți, liniștea restabilită. Dar n-au trecut trei zile calme și, pe unde nici cu gândul n-ai gândit, năvălește dintr-odată un nou cruciat, mai dispus decât toți înaintașii săi să facă praf și pulbere câteva perechi de probleme.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
Vestit era odată lăutarul !
La zile mari, bătrîna-i alăută
De cîte ori cu galbeni fu umplută
Și-n loc de vin cu aur plin paharul.
N-a fost o nuntă fără el făcută :
Îl prețuia vlădica și plugarul…
Azi n-a rămas pe fund decît amarul, —
Trist și-amintește gloria trecută…
