A fost odată ca niciodată; că de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de când făcea plopșorul pere și răchita micșunele; de când se băteau urșii în coade; de când se luau de gât lupii cu mieii de se sărutau, înfrățindu-se; de când se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci și nouă de oca de fier și s-arunca în slava cerului de ne aducea povești; De când se scria musca pe părete, Mai mincinos cine nu crede.

Aș vrea să-mi fac părinții să vină acasă iar

Mi-e curtea casei numai buruiană      

Acolo unde primii pași mi-au încolțit,   

Aveam atunci un tată și o mamă,                    

Acolo-i primul zâmbet ce m-a încălzit.