Premieră TVR 1: documentarul „Alun, satul pustiu se trezeşte la viaţă”. Articol de Mihaela Berinde

https://blog.revistaderecenzii.com/

Biserica marmură

Bucuresti, 8 februarie 2023

Premieră TVR 1: documentarul „Alun, satul pustiu se trezeşte la viaţă”

Ajungem într-un loc unic în lume, cu drum de marmură, case din marmură și amintiri ce trăiesc.​ Joi, 9 februarie, telespectatorii TVR 1 urmăresc în premieră, de la ora 21.00, documentarul semnat de Maria Cristina Ţilică.  

Continuă să citești

Informații culturale

https://blog.revistaderecenzii.com/

Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin” Timișoara

Sursa: https://www.rador.ro/2023/02/08/calendarul-evenimentelor-8-februarie-selectiuni-9/

* Muzeul Național al Literaturii Române organizează, de la ora 17:00, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, un eveniment dedicat memoriei poetului Ioan Flora. Participă: Maria Nenadici, Ion Bogdan Lefter, Lucian Chișu. Amfitrion: Ioan Cristescu, director Muzeul Național al Literaturii Române. Printre partenerii media ai MNLR: Radio România Cultural

* Vernisajul expoziţiei „Ce-i de văzut. Fotografia în România după 2000”, eveniment organizat la Muzeul de Artă Recentă, în cadrul căruia va avea loc şi lansarea unei cărţi dedicate fotografiei româneşti post-2000 – ora 19:00, la sediul muzeului, Bd. Primăverii nr. 15. Artiști: Lucian Bran, Michele Bressan, Valeriu Cătălineanu, Ioana Cîrlig, Bogdan Gîrbovan, Emoke Kerekes, Anton Roland Laub, Virginia Lupu, Andrei Mateescu, Patricia Moroșan, Andrei Nacu, Mihai Șovăială.

Continuă să citești

Nadișanca. Proză de Emil Gârleanu

https://blog.revistaderecenzii.com/

Emil Gârleanu

Boier bogat, bun la inimă și cu slăbiciunile lui ca fiecare om. Așa, printre alte slăbiciuni mai mici, avea una mare, foarte mare: ținea, ca la ochii din cap, la Bălanul dumisale, un cal bătrân care de-abia mai ducea acum nadișanca în care se încerca să steie chipeș, cu brațele întinse pe hățuri, cu biciul în mâna dreaptă, boierul Gavril conul Gavrilaș. Pentru că iubea atât de grozav Bălanul, ținea tot pe atâta la nadișancă; nu se putea gândi la cal fără să nu-și amintească și de tovarășa lui de călătorie.

Continuă să citești

Cărțile. Poem de Mihai Eminescu

https://blog.revistaderecenzii.com/

Poezii

Shakespeare! adesea te gândesc cu jale,
Prieten blând al sufletului meu;
Izvorul plin al cânturilor tale
Îmi sare-n gând și le repet mereu.
Atât de crud ești tu, ș-atât de moale,
Furtună-i azi și linu-i glasul tău;
Ca Dumnezeu te-arăți în mii de fețe
Și-nveți ce-un ev nu poate să te-nvețe.

Continuă să citești

Oglinda zilei

https://blog.revistaderecenzii.com/

Nașterea unei națiuni

1587 – Maria Stuart, regina scoțienilor, a fost executată pentru implicarea într-un complot împotriva verișoarei sale, regina Elisabeta I.

1622 – Regele Iacob I al Angliei a dizolvat Parlamentul englez, după ce acesta nu a aprobat căsătoria fiului său, Carol, cu infanta spaniolă Maria Anna.

Continuă să citești

Sineturile conului Gheorghieș. Proză de Emil Gârleanu

https://blog.revistaderecenzii.com/

Emil Gârleanu

În odaia mică, bine încălzită de focul care pâlpâie în soba cu stâlpi zugrăviți, vălmășagul furtunii dinafară răzbate, uneori, în chiuituri puternice, prin hogeag. Crengile desfrunzite ale copacilor de lângă ferestre bat cu neastâmpăr în geamuri. Perdeaua de creton portocaliu tresaltă, când mai tare, când mai încet, după cum vântul pătrunde, mai blând sau mai furios, pe crăpătura de sus, dintre cercevele, uitată, se vede, neastupată, de către cucoana Ruxanda Hrașcu, soția conului Gheorghieș Hrașcu, proprietarul acestei case mici, vesele și curate.

Din jilțul de lângă sobă, coana Ruxanda nu-și poate da cu mintea cum de-a putut lăsa, neastupată, crăpătura de la fereastră: sare repede, cotrobăiește prin niște saltare, scoate o bucată de vată, ia un cuțit și se suie, sprintenă, pe prichiciul ferestrei. Cu limba cuțitului îndeasă bine vata în crăpătura dintre cercevele și așteaptă să vadă de se mai mișcă perdeaua. Dar vântul nu mai are pe unde pătrunde.

Continuă să citești

Mierla și bufnița. Fabulă de Grigore Alexandrescu

https://blog.revistaderecenzii.com/

Fabule

  Într-o pădure deasă, de cetăți depărtată,
Mierla se-ntîlni seara cu bufnița umflată.
„Prietenă — îi zise — ți-aș face o-ntrebare,
Daca a mea-ndrăzneală n-aduce supărare.
Spune-mi, mă rog, lumina de ce nu-ți e plăcută,
De ce stai toată ziua ascunsă, nevăzută?
Nu cunoști, cum se vede, razele dimineței,
Dulceața primăverei, plăcerile vieței.
Poate ești rușinoasă, și crezi că nu cînți bine:
Dar eu și alte păsări mai vrednici decît mine
Îți vom da-nvățătură, și vom pune silință
Să-ți mai supțiem glasul cît va fi prin putință.
Vino mîine la mine să mergem la plimbare,
Ca să faci cunoștință cu o privighitoare.“
Bufnița îi răspunse: „Îți mulțumesc, iubită,
Eu cu soarele vostru nu sînt obicinuită;
Îmi supără vederea. Lumea o să mă vază,
Însă, cînd m-oi deprinde cu a luminei rază.“
   Mulți zic că neamul nostru nu este încă-n stare,
Ca altele, să facă cercări de-naintare,
Că-nvățătur-adîncă, idei, filosofie
Sînt prea vătămătoare l-a lui copilărie,
Declamația-aceasta, pompoasă, îngîmfată,
De vreți, poate să fie despoților iertată:
Numai lor le e bună a unui neam orbire,
Căci nu-l lasă să-și vază a sa nenorocire:
Dar în gura acelor ce-o zic pe dinafară,
Sau e o nerozie, sau este o ocară.
Noi le-am putea răspunde puținele cuvinte
Bufniței adresate de mierla cea cuminte:
„Ai vorbit de minune! Dar ia spune-mi, vecină,
Daca măcar cercare tu nu faci vreodată
Să scoți cel puțin capu din noaptea-ntunecată,
Apoi cum t-ei deprinde cu soare, cu lumină?“

(Ed. 1842)

Replici de Mihai Eminescu

https://blog.revistaderecenzii.com/

POETUL

Tu ești o undă, eu sunt o zare,
Eu sunt un țărmur, tu ești o mare,
Tu ești o noapte, eu sunt o stea ­
       Iubita mea.

IUBITA

Tu ești o ziuă, eu sunt un soare,
Eu sunt un flutur, tu ești o floare,
Eu sunt un templu, tu ești un zeu ­
       Iubitul meu.

Tu ești un rege, eu sunt regină,
Eu sunt un caos, tu o lumină,
Eu sunt o arpă muiată-n vânt ­
       Tu ești un cânt.

POETUL

Tu ești o frunte, eu sunt o stemă,
Eu sunt un geniu, tu o problemă,
Privesc în ochii-ți să te ghicesc ­
       Și te iubesc!

IUBITA

Îți par o noapte, îți par o taină
Muiată-n pala a umbrei haină,
Îți par un cântec sublim încet ­
       Iubit poet?

O, tot ce-i mistic, iubite barde,
În acest suflet ce ție-ți arde,
Nimica nu e, nimic al meu ­
       E tot al tău.