Informații culturale

https://blog.revistaderecenzii.com/

Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad

Sursa: https://www.rador.ro/2023/02/09/calendarul-evenimentelor-9-februarie-selectiuni-7/

* Trompetistul de talie internațională Alex Sipiagin – ale cărui albume au fost nominalizate sau au câștigat premii Grammy – este invitat special într-un concert extraordinar de jazz prezentat de la ora 19:00, împreună cu Big Band-ul Radio România. Cel mai nou album al său – „Mel’s Vision” – a fost lansat la 26 ianuarie 2023. Intitulat „Wind Dance” (Dansul Vântului), evenimentul dirijat de Simona Strungaru va fi însoțit și de un concept vizual inedit semnat de Ioana Halunga: video mapping (proiecții) realizate pe orga Sălii Radio. Concertul pe care Alex Sipiagin îl va susține alături de Big Band-ul Radio va încheia o intensă perioadă de înregistrări pentru materialul primului album înregistrat de ansamblul Radio România cu muzica originală a lui Sipiagin. Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul Misha Tsiganov, contrabasistul Makar Novikov și pe bateristul Sasha Machin

Continuă să citești

Dan Ionescu: Non multum, sed multum. Cronică* de carte

https://blog.revistaderecenzii.com/

Mihai Firică: Dragostea cu parfum de migdale amare

*Cronică apărută în revista „Scrisul Românesc”, Nr. 2 / 2023, p. 19

Dragostea este o stare imaterială, care-l macină sau îl înseninează pe om. Joncțiunea ei cu veracitatea se face printr-un element de tranziție dintre material și imaterial, precum parfumul. Dintre atâtea nuanțe, dragostea despre care scrie Mihai Firică, în cel mai recent volum al lui, sugestiv intitulat Dragostea cu parfum de migdale amare (Editura Vinea, București, 2022), l-a deprins pe cel amar, datorită corespondențelor dintre migdale și parfumul pe care aceste fructe îl lasă la sublimarea lor în produse cosmetice.

Continuă să citești

Teatrul Mic: TARTUFFE sau IMPOSTORUL după Moliere, în premieră

https://blog.revistaderecenzii.com/

Tartuffe

TARTUFFE sau IMPOSTORUL după Moliere, în premieră, la Teatrul Mic

Teatrul Mic prezintă vineri, 10 februarie, de la ora 19.00, la Sala Atelier, premiera oficială a spectacolului TARTUFFE sau IMPOSTORUL, în traducerea, adaptarea şi direcția de scenăa lui Gelu Colceag, Decoruleste semnat de Ştefan Caragiu, iar costumelede Liliana Cenean.  

Continuă să citești

Povestea codrului de Mihai Eminescu

https://blog.revistaderecenzii.com/

Mihai Eminescu, Versuri

Împărat slăvit e codrul,
Neamuri mii îi cresc sub poale,
Toate înflorind din mila
Codrului, Măriei-Sale.

Lună, Soare și Luceferi
El le poartă-n a lui herb,
Împrejuru-i are dame
Și curteni din neamul Cerb .

Crainici, iepurii cei repezi
Purtători îi sunt de vești,
Filomele-i țin orchestrul
Și isvoare spun povești.

Peste flori, ce cresc în umbră,
Lângă ape pe potici,
Vezi bejănii de albine,
Armii grele de furnici…

Hai și noi la craiul, dragă,
Și să fim din nou copii,
Ca norocul și iubirea
Să ne pară jucării.

Mi-a părea cum că natura
Toată mintea ei și-a pus,
Decât orișice păpușă
Să te facă mai presus;

Amândoi vom merge-n lume
Rătăciți și singurei,
Ne-om culca lângă isvorul
Ce răsare sub un tei;

Adormi-vom, troieni-va
Teiul floarea-i peste noi,
Și prin somn auzi-vom bucium
De la stânele de oi.

Mai aproape, mai aproape
Noi ne-om strânge piept la piept…
O, auzi cum cheam-acuma
Craiul sfatu-i înțelept!

Peste albele izvoare
Luna bate printre ramuri,
Împrejuru-ne s-adună
Ale Curții mândre neamuri

Caii mării, albi ca spuma,
Bouri nalți cu steme-n frunte,
Cerbi cu coarne rămuroase,
Ciute sprintene de munte –

Și pe teiul nostru-ntreabă
Cine suntem, stau la sfaturi,
Iară gazda noastră zice,
Dându-și ramurile-n laturi

– „O, priviți-i cum visează
Visul codrului de fagi!
Amândoi ca-ntr-o poveste
Ei își sunt așa de dragi!”

Boierul Iorgu Buhtea. Proză de Emil Gârleanu

https://blog.revistaderecenzii.com/

Emil Gârleanu

Boierul Iorgu Buhtea și Toader Buhtea, nepotul lui, înfățișau cea mai aleasă spiță a boierimii moldovenești.

Neamul Buhteștilor, nu prea numeros, coborâtor mai mult în partea bărbătească, fusese alcătuit din oameni isteți la minte și tari la trup; unii dintre dânșii încheiaseră cu bine suta de ani. Mihai Buhtea, tatăl boierului Iorgu, murise în vârstă de o sută cinci ani.

Continuă să citești