Arhive zilnice: 2 iulie 2023

Cristian – Liviu Burada: Tăblițe de lut vorbitor

Posted on by
Răspunde

https://blog.revistaderecenzii.com/

Tăblițe de lut vorbitor, Editura Neuma, București, 2018, 254 p. Prefață de Gabriela Gheorghișor

Tăblițe de lut vorbitor, cea mai recentă carte (subintitulată Antologie lirică), semnată de Cristian – Liviu Burada, conține o metaforă pentru om, aceea de „lut vorbitor”. Semnificația este mai largă, datorită cuvântului „tăblițe” (Epopeea lui Ghilgameș este scrisă pe tăblițe de lut ars). În antologia de față, autorul recuperează primele sale poeme, tăblițele (care au însemnat buchiseala pe tărâmul liricii), alături de care a adăugat texte reprezentative pentru diverse etape ale creației lui; cu alte cuvinte, a selectat poemele care au fost totuna cu propria-i ființă.  (Dan Ionescu)

Albatrosul. Poem de Leconte de Lisle

Posted on by
Răspunde

https://blog.revistaderecenzii.com/

Albatrosul

În imensitatea Capricorn şi Pol
Vântul urlă, rage, şuieră-n trist gol,
Sare pe de-a latul de Atlantic mut,
Tot albit de bale şi zdreleşte slut
Apa-ngălbenită, aburi ţâşnitori,
Muşcă, sfarmă, smulge, taie, rupe nori
În crâmpeie-zdrenţe, sângerând lumini,
Răsturnat în aer, ca-nvelit în spini,
În rotiri confuze, strigăt vast, penat,
Scutură şi trage valul înspumat,
Chinuind pe frunte monştrii-caşaloţi,
Încâlcit în urlet, crunt ţâşnit din toţi.
Regele din spaţiul mării necuprins
Zboară spre rafala-bestie întins,
Ca săgeata, sigur, dur şi negrăbit,
Ochi ce-nvinge bezna, dincolo de mit;
Cu rigid-întinse aripi de oţel
Sfârtecă vârtejul răguşit tembel,
Liniştit în miezul groazei, îndrăzneţ,
Vine, trece, piere, neînvins, măreţ.

Trad. de Savin Badea

Sursa: http://poezii.citatepedia.ro/de.php?a=leconte+de+lisle

Poseidon și Atena. Basm de Alexandru Odobescu

Posted on by
Răspunde

https://blog.revistaderecenzii.com/

Un oarecare Erechteu începuse să clădească o cetate pe un loc sterp, de-a lungul apelor Kefisului. El era părintele și căpetenia unui popor de mândri voinici, și, cu toate că cetatea lui era încă mică și puțin arătoasă, în înțelepciunea sa, Zeus, prevăzuse că ea are să fie într-o zi cea mai vestită din câte cetăți s-au înălțat aievea pe pământ.

De aceea, un zeu și o zeiță, adică Poseidon, împăratul mărilor, și fecioara Atena, fiica preaiubită a lui Zeus, se certau amândoi, care dintre ei să dea numele său cetății lui Erechteu. Ca să curme cearta, Zeus hotărî o zi pentru ca, în fața adunării tuturor zeilor celor mai mari care locuiau pe culmea Olimpului, să li se aleagă dreptatea.

Continuă să citești →

Informații culturale

Posted on by
Răspunde

https://blog.revistaderecenzii.com/

* Piatra Neamţ: A 48-a ediţie a Vacanţelor Muzicale la Piatra Neamţ va începe duminică, 2 iulie, publicul fiind invitat, în cele şapte seri, să asiste la recitaluri şi concerte care acoperă aproape tot spectrul muzical. Festivalulul va conţine şapte seri magice cu recitaluri şi concerte care se vor desfăşura şi anul acesta în Piaţa Turnului, începând cu ora 21:00. Vor fi, de asemenea, trei seri camerale – marţi, miercuri şi joi – care vor avea loc în sala ‘Calistrat Hogaş’ din cadrul Consiliului Judeţean Neamţ, de la ora 18:00 (2 – 8 iul.). Din program:

Continuă să citești →

Despre Ștefan cel Mare

Posted on by
Răspunde

https://blog.revistaderecenzii.com/

1504 – A murit Ștefan cel Mare. Domnul Moldovei a fost urmat la tron de fiul său, Bogdan al III-lea. 

Pe 2 iulie 1504 se încheia cea mai lungă domnie din perioada Evului Mediu a ţărilor române – 47 de ani. Ştefan cel Mare se stingea din viaţă la Suceava după ce aproape tot timpul cât s-a aflat pe tronul Moldovei a suferit de pe urma unei răni netratate corespunzător, căreia i s-a adăugat podagra (guta), o boală întâlnită adesea în rândul seniorilor medievali. La mai bine de 500 de ani de la dispariţia sa, Ştefan cel Mare rămâne în mentalul colectiv drept unul dintre cei mai importanţi lideri ai acestui spaţiu – iar comemorarea acestuia e un prilej potrivit pentru a-i evidenţia moştenirea.

Continuă să citești →

La curtea cuconului Vasile Creangă. Proză de Mihai Eminescu

Posted on by
Răspunde

https://blog.revistaderecenzii.com/

Pe când țara de jos a Moldovei e semănată numai de coline care, arate primăvara, par, cu brazdele lor răsturnate în soare, niște mușunoaie mari și negre, în țara de sus colinele devin dealuri și văile -r âpe. Cei dintâi înalță coaste albe și neroditoare de lut, pin râpile adânci cresc ierburi mari și nepăscute, pietre grunțuroase dar fără consistență se văd clădite ca pereți în huma cenușie și umedă și prin adâncituri de bălți și pâraie leneșe se așează pe grunzurii pământului o salitră albă și strălucitoare ca bruma. Spata dealurilor e adesea întinsă, șeasă ca palma și de o productivitate mare și regulată, de aceea adevăratul grânar al Moldovei rămâne țara de sus. În văi și deasupra râpilor neroditoare stau risipite satele, pe planul dealurilor, arătura. O deosebire de la această regulă face însă valea Siretului și a Sucevei care, prin perspectiva sa frumoasă, prin mândra depărtare a dumbrăvilor sale și prin acea întinsoare molatecă și strălucită sub o boltă ce pare menită a fi etern albastră, pare un rai pământesc.

Continuă să citești →

Informații culturale

Posted on by
Răspunde

https://blog.revistaderecenzii.com/

* Cluj-Napoca: Se încheie Festivalul ‘Jazz in the Park Competition” (30 iun. – 2 iul.). Din program:

  • Câştigătorii Jazz in the Park Competition 2023 vor fi anunţaţi duminică, la ora 21:30, pe scena principală. Trupele care vor cuceri juriul şi se vor clasa pe primele două locuri vor câştiga un contract plătit pentru a concerta la festivalul Jazz in the Park, în 1-3 septembrie 2023
Continuă să citești →