Ia aminte de Tudor Arghezi

https://blog.revistaderecenzii.com/

Dansează stihul ritmul și pas cu pas îl sună.
O rimă-i mai scâlcie, o rimă e mai bună,
Dar trebuie o rimă și-o pauză la vers,
Cum e și călcătura la horă și la mers.
Căci de se frânge stihul strâmbat și dă în gropi
Și jocul pare-o horă ca de ologi și șchiopi.
Să crezi că vor răspunde mai bine la ureche
Când rimele-s mai strânse, păreche cu păreche.
Ce fel de danț e-acela? de surzi? de muți? de orbi?
De cucuvăi? de stoluri de bufnițe? de corbi?
În care joacă strâmbe picioarele de lemn
Și ghebele din cârcă, fără opriri la semn?
Oricât ar fi și mirii și oaspeții de dârji,
S-ar auzi un tropot de piedici și de cârji.
Gătit de sărbătoare cu fir, să luăm aminte
Că stihul e o nuntă de graiuri și cuvinte.

Sursa: https://www.poezie.ro/index.php/poetry/13965304/Ia_aminte

De ce nu-mi vii de Mihai Eminescu

https://blog.revistaderecenzii.com/

Vezi, rîndunelele se duc,
Se scutur frunzele de nuc,
S-așează bruma peste vii —
De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?

O, vino iar în al meu braț,
Să te privesc cu mult nesaț,
Să razim dulce capul meu
De sînul tău, de sînul tău!

Ți-aduci aminte cum pe-atunci
Cînd ne plimbam prin văi și lunci,
Te ridicam de subsuori
De-atîtea ori, de-atîtea ori!

În lumea asta sunt femei
Cu ochi ce izvorăsc scîntei…
Dar, oricît ele sunt de sus,
Ca tine nu-s, ca tine nu-s!

Căci tu înseninezi mereu
Viața sufletului meu,
Mai mîndră decît orice stea,
Iubita mea, iubita mea!

Tîrzie toamnă e acum,
Se scutur frunzele pe drum,
Și lanurile sunt pustii…
De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?