https://blog.revistaderecenzii.com/
Altă baladă ( Cearta dintre inima și trupul lui Villon)
– Ce-aud? – Eu sunt. – Cine? – Inima ta,
Care de-un firicel abia se ține
Nu mai am vlagă, dusă-i forța mea
Când văd că ești stingher, închis în tine,
Pleoștit, bătut de soartă, ca un câine.
– De ce-i așa? – Din propria-ți folie.
– Și te privește? – Plină-s de mânie.
– Ia lasă-mă! – De ce? – Să mă gândesc.
– Când? – Când ieși-voi din copilărie.
– Mai mult nu-ți spun. – Nici că mă sinchisesc.
https://blog.revistaderecenzii.com/
Taci,
Să nu-mi deștepți tristețea amintirilor culcate
În sicriurile-albastre ale zilelor de ieri!…
Taci,
Să nu-mi deștepți în suflet tragediile jucate
În aplauzele mute ale-ntâielor dureri!
Treci tăcut ca beduinul ce cutreieră nisipul,
Treci tăcut ca cel ce-și pune mâinile-n cruciș pe piept,
Și să nu mă chemi pe nume ―
Să-mi deștepți din piatră chipul
Sfinxului,
Ce-ar vrea să-mi spună că e timpul să-l deștept…
Ocolește-mă cu groază, ca pe-un stârv de om ucis ―
Nu de oameni,
Ci de mâna ne’ntrupatelor dorinți ―
Și pe piatra-mi funerară nu citi poemul scris
De nebunul din cetatea plină numai de cumunți!…
Ocolește-mă cu groază…
Dar oprește-te deoparte,
Să mă poți privi de-a-ntregul
Și să-mi spui ce vezi…
Eu sunt
Stropul vinului ce scade prin paharele deșarte
Și romanța nesfârșită, căci arcușele s-au frânt!
Sursa: https://ro.wikisource.org/wiki/Roman%C8
https://blog.revistaderecenzii.com/
Soliditatea informațiilor mele. Reportajul ca gen literar. Profesor dr. Leyden. Părerea doctorului german despre România. Microbul bolii. Băile reci. A. Sa Principesa Maria. M. Sa Regele. Criza culminantă. Prințul e salvat. Convalesccnță. Un coș cu fragi. Temeri de nouă complicațiuni. Iarăși dr. Leyden. Concluziune. Bârfitorii interesați. Post-scriptum.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
1876 – Alexander Graham Bell a cerut brevetarea telefonului, cu două ore înainte ca Elisha Gray să facă același lucru.
1888 – A fost inaugurat Ateneul Român. Clădirea a fost construită între anii 1886 și 1888, prin stăruința lui Constantin Esarcu, după planurile arhitectului francez A. Galleron, pe bază de subscripție publică, sub lozinca „Dați un leu pentru Ateneu”.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Ce se întâmplă când oamenii nu știu sau își uită istoria? Am comemorat Centenarul Marii Uniri din 1918, an în care s-a făurit România Mare. Oricâte încercări fac nu mă pot ține departe de tema Unitate prin diversitate în contextul actual, privind cu ochi critic dar și sentimental adesea, atât trecutul cât și prezentul nostru, al românilor. Românii au fost dintotdeauna pretutindeni, nu doar în interiorul granițelor vremelnice (dictate de evenimentele beligerante sau de interesele politice ale marilor puteri), cât și departe răspândiți prin lume. Atâta timp cât graiul, credința și tradițiile i-au însoțit ca umbra, românii au rămas români. Îmi dau seama că-mi iubesc țara ca pe maica sfântă, îi înțeleg suferințele și traumele, o respect, bucurându-mă pentru vigoarea ei mereu reînnoită în ciuda tăvălugului istoriei zbuciumate. Resping din instinct orice dictatură azi, știind că prima bogăție a omului este libertatea cu multiplele sale aspecte derivate.
Continuă să citești