https://blog.revistaderecenzii.com
1916 – A murit pictorul Ștefan Luchian (n. 1868).
1940 – Regele Carol al II-lea a convocat de două ori Consiliul de Coroană pentru a discuta ultimatumul sovietic primit în ziua anterioară privind cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
Se făcea, îmi amintesc atât de clar
Că eram într-un mare magazin alimentar
Saturat de miresme bizantine:
Vanilie, scorţişoară, măsline.
Un magazin cât o cetate
Dar pierdut în semiobscuritate.
Pâlpîiau din când în când nişte lumini
Din rafturile cu produşi levantini
Către raioanele suplimentare
Cu textile şi lampadare când, dincolo de geamulunsuros,
Te-am zărit mestecând într-un fel de sos,
Menit a păstra heringi ori scrumbii
Şi m-am îndrăgostit de tine cât ai clipi.
https://blog.revistaderecenzii.com
* Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” organizează, în cadrul Târgului de Sfinții Apostoli Petru și Pavel, un program cultural special la Scena Dumitra din Șoseaua Kiseleff nr. 28-30, activitățile din cursul zilei de sâmbătă, fiind programate să debuteze la ora 13:00 prin spectacole muzical-coregrafice și demonstrații meșteșugărești susținute de Alexandru Lilea și Taraful Rapsozii din Valea Dunării, rapsodul popular Florin Ologeanu, Ștefania Șirin Narenji, Doina Lavric și Ansamblul folcloric Rapsozii Borcutului. Agenda complexă a zilei este completată de la ora 15:30 prin evenimentul de lansare a volumului de poezii „Cu glasul sufletului”, semnat de autoarea Raluca Diaconu, manifestarea editorială fiind realizată în prezența și cu participarea membrilor Ansamblului folcloric Izvorașul, în timp ce pe aleile instituției meșterii populari vor expune creații artizanale și produse culinare tradiționale
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
Oximoronul dincolo de titlu*: în „Gazeta Gorjului”, nr 6 / iunie 2026
Volumul de proză scurtă Nopți albe la Leningrad, semnat de Dodo Niță (București, Editura PAVCON), se individualizează printr-o estetică atractivă. Titlul, un oximoron care îndeplinește o funcție mnemonică explicită, indexează retrospectiv experiența turismului instituționalizat în Uniunea Sovietică din perioada premergătoare evenimentelor politice din decembrie 1989. Volumul reunește paisprezece narațiuni și este valorizat critic printr-un aparat hermeneutic preliminar, reprezentat de studiul introductiv extins elaborat de Aurel Cărășel.
Departe de a fi doar o simplă suită de narațiuni, cartea se deschide ca un jurnal de bord al unei epoci apuse, în care autorul decodează, cu sensibilitate și un ochi critic extrem de fin, farmecul și paradoxurile unor vremuri trăite intens. Povestirile lui Dodo Niță nu doar că readuc la viață decoruri și stări de spirit aproape uitate, dar reușesc să transforme detaliul biografic într-o proză densă, capabilă să trezească în cititor o nostalgie stranie pentru un timp pe care poate nici nu l-a cunoscut direct. Acestea sunt așteptările, având în vedere posibila semantică a titlului, dar povestirile sunt cu personaje exotice, ale căror preocupări se regăsesc în orice epocă. Nicidecum narațiile nu se revendică de la Leningrad (vechea denumire a orașului Sankt Petersburg), de la ceea ce simboliza acest oraș anterior pentru cetățenii din țările aservite doctrinei comuniste. Ele descind dintr-o invenție pe marginea a ceea ce ar fi însemnat pentru autor în secolul trecut viața urbană din orașele americane sau din dorul de traiul patriarhal. Spre exemplu, povestitorul recurge la procedeul dedublării prin intermediul personajului Monty, un student marcat de eșecul sentimental provocat de Hespina. Scena care consfințește această turnură relațională se produce în proximitatea căminului studențesc; pus în fața unei realități irefutabile – surprinderea Hespinei în brațele altui bărbat –, protagonistul își verbalizează dilemele interioare printr-o serie de interogații legitime: „Plecam dimineața din campus și mă întorceam noaptea târziu. Colindam străzile și parcurile orașului, fără nicio țintă. Ca o umbră mă însoțea Monticela. Într-una din zile, pe o alee din parc, am dat nas în nas cu Hespina. Era împreună cu un individ și, după modul intim în care se strângeau în brațe, nu părea că ar fi fost fratele ei.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
Ediția din 25 iunie a emisiunii „Literatura la Craiova”, transmisă în direct de TVR Craiova, de la ora 16.00, a adus în atenția telespectatorilor una dintre temele esențiale ale creației literare contemporane: raportul dintre memorie și ficțiune. Moderată de dr Dan Ionescu și produsă de Simona Ștefania Mușuroi, emisiunea i-a avut ca invitați pe scriitoarea Aurora Dumitrescu și pe profesorul universitar dr Nicolae Panea, reputat antropolog și cercetător al fenomenelor culturale și identitare.
Sub genericul „Între memorie și ficțiune”, dialogul a explorat modul în care experiențele individuale și memoria colectivă se transformă în materie literară, precum și felul în care literatura contribuie la conservarea identității culturale într-o epocă dominată de accelerarea informației și de globalizare.
Discuția a pornit de la delimitarea dintre realitate și construcția imaginară, invitând publicul să reflecteze asupra graniței fragile dintre amintire și invenție. Din perspectiva antropologiei urbane, Nicolae Panea a analizat mecanismele prin care un oraș precum Craiova își păstrează memoria, prin spații simbolice, practici culturale și narațiuni colective care modelează identitatea comunității.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
363 – Împăratului roman Flavius Claudius Iulianus a murit într-o luptă împotriva Imperiului Sasanid.
1483 – Richard al III-lea a devenit rege al Angliei.
1599 – A fost semnat nou tratat între Țara Românească și Transilvania. Mihai Viteazul a acceptat suzeranitatea lui Andrei Bathory, iar acesta a recunoscut domnia ereditară în familia lui Mihai Viteazul.
1824 – S-a născut Lordul Kelvin, fizician britanic, renumit îndeosebi prin lucrările sale științifice în domeniul termodinamicii (d. 1907).
1877 – A avut loc un schimb de focuri între artileria română și cea otomană în zona Calafat-Vidin. A căzut la datorie sergentul Nicolae Popescu, prima jertfă românească în Războiul de Independență.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
‣ În toate garnizoanele militare, municipiile reședință de județ și în Piața Tricolorului din Capitală se desfășoară vineri, 26 iunie, pe parcursul întregii zile, manifestările oficiale dedicate sărbătoririi Zilei Drapelului Național. Programul național cuprinde ceremonii publice de coborâre și înălțare a Tricolorului, slujbe religioase de sfințire a steagului organizate în catedralele eparhiale, defilări ale gărzilor de onoare și spectacole de gală susținute de muzicile militare, evenimentele fiind menite să marcheze simbolic identitatea istorică a statului în conformitate cu protocolul oficial de stat
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
„Un frig tăios era când am venit încoace
Și-aceste zile au fost cele mai grele
Pentru umblat, apoi călătoria lungă:
Drumuri adânci și vreme aspră,
Ca-n toiul iernii.”
Cămilele-ndărătnice cu pielea roasă și picioarele rănite
Se întindeau pe jos în apă și-n zăpadă.
Au fost și clipe când plângeam de dorul
Palatelor de vară pe colină și-acele terase
Cu fete în mătăsuri ce aduceau șerbet.
Dar soții blestemau cămilele, vorbeau în taină
Și dezertau, ori ne cereau vin și femei,
Și focurile-ardeau în noapte și cer aveam deasupra,
Și orașele ne erau ostile, și târgurile neprietene,
Și satele murdare și oamenii căutau să ne smulgă banii:
De vremuri grele doar am avut parte.
Atunci am umblat toată noaptea
Dormind pe-apucate,
Iar voci ne sunau în urechi, vestind
Că totul era o minciună.
https://blog.revistaderecenzii.com
1795 – S-a înființat „Biroul de longitudini”, cu sediul la Paris, având drept scop de a sprijini progresul astronomiei și aplicațiile acesteia în navigație, geografie și geodezie.
1852 – S-a născut arhitectul catalan Antonio Gaudí, faimos pentru stilul său unic şi pentru proiectele sale puternic individualizate, precum catedrala La Sagrada Familia din Barcelona (d. 1926).
1901 – A murit avocatul și ziaristul Alexandru Candiano-Popescu, inițiatorul mișcării republicane antidinastice din 20 august 1870, cunoscută şi sub denumirea de Republica de la Ploiești (n. 1841).
1903 – S-a născut scriitorul britanic George Orwell, autorul romanelor „Ferma animalelor” și „1984” (d. 1950).
1928 – S-a născut istoricul Şerban Papacostea, membru al Academiei Române (d. 2018).
1950 – A început războiul din Coreea. Trupe nord-coreene au atacat Coreea de Sud, încercând să refacă unitatea țării.
Continuă să citești