https://blog.revistaderecenzii.com/

culegător: Tache Papahagi, loc. Vad, Maramureș; în Graiul și folklorul Maramureșului, 1925, p. 109.
Continuă să citești
https://blog.revistaderecenzii.com/

culegător: Tache Papahagi, loc. Vad, Maramureș; în Graiul și folklorul Maramureșului, 1925, p. 109.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/

De-acel bărbat cu minte-așa de mare
Ce multă vreme-a rătăcit de cînd
Prădat-a sfîntul Ilion cel tare
Să-mi cînți, o muză, cum văzu umblînd

„Înainte să spunem Da, trebuie să putem să spunem Nu”- Gabor Maté, la Garantat 100%
Poate cel mai în vogă psihoterapeut al momentului, medic şi autor cunoscut şi apreciat în toată lumea, Gabor Maté este invitatul lui Cătălin Ştefănescu în ultima ediţie a sezonului 44 „Garantat 100%”. Vedem ediţia la TVR 1 duminică, 30 ianuarie, ora 23.00.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/

Așezat la gura sobei noaptea pe când viscolește
Privesc focul, scump tovarăș, care vesel pâlpâiește.
Și prin flacăra albastră vreascurilor de aluni
Văd trecând în zbor fantastic a poveștilor minuni.
https://blog.revistaderecenzii.com/

Sursa: De la Victor Vlad Delamarina – documente.bcucluj.ro: Revista Luceafărul, nr. 11-12, 1908, Domeniu public, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=68651011
https://blog.revistaderecenzii.com/

Din ziua când am citit scrisoarea către Horace,
Doream, de s-ar fi putut, toată sfiala să las,
Să-ți scriu pe un ton măreț, cât de măreț s-ar putea,
Și să-ți pornesc un bilet lucrat în fabrica mea.
Dar auzeam că voi, poeți, scriitori vestiți,
https://blog.revistaderecenzii.com/

Amu cică era odată într-o țară un crai, care avea trei feciori. Și craiul acela mai avea un frate mai mare, care era împărat într-o altă țară, mai depărtată. Și împăratul, fratele craiului, se numea Verde-împărat; și împăratul Verde nu avea feciori, ci numai fete. Mulți ani trecură la mijloc de când acești frați mai avură prilej a se întâlni amândoi. Iară verii, adică feciorii craiului și fetele împăratului, nu se văzuse niciodată de când erau ei. Și așa veni împrejurarea de nici împăratul Verde nu cunoștea nepoții săi, nici craiul nepoatele sale: pentru că țara în care împărățea fratele cel mai mare era tocmai la o margine a pământului, și crăia istuilalt la o altă margine. Și apoi, pe vremile acelea, mai toate țările erau bântuite de războaie grozave, drumurile pe ape și pe uscat erau puțin cunoscute și foarte încurcate și de aceea nu se putea călători așa de ușor și fără primejdii ca în ziua de astăzi. Și cine apuca a se duce pe atunci într-o parte a lumii adeseori dus rămânea până la moarte.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/

Iubite! Nu-mi rămâne decât timpul necesar ca să-ți vestesc că guvernul și-a pus în minte să facă din mine un om important și demn de exil. I s-a năzărit guvernului, precum se năzare cailor cu nărav, și dar el a găsit de cuviință a mă aresta și a mă condamna, ca să capăt simțiri religioase în fundul unei mănăstiri. O! guvern părinte! el nu are alt vis decât fericirea noastră, nu are alt țel decât a ne face demni de împărăția cerului. Iată pentru ce el ne înfundă așa de des în sânul sihăstriilor.
Continuă să citești