1582: A fost tipărită Palia de la Orăștie, prima traducere românească cărților „Genezei“ și „Exodului“. Demersul a fost realizat în contextul reformei protestante, cu sprijinul financiar al unor nobili reformați. Lucrarea a fost tipărită la Orăștie de meșterul-tipograf Șerban, fiul diaconului Coresi.
Eu sunt: totuşi, nimănui nu-i pasă şi nu ştie ce sunt, Prietenii m-au părăsit în nişte imagini uitate; Consumat de propriile-angoase, n-am unde să mă-ascund, Ele vin şi dispar fără-avertisment, pe neaşteptate, Stoluri, ca umbrele care tot scad, în dragoste şi-n moarte; Şi, totuşi, eu sunt! şi trăiesc toastând cu umbre, de-aproape şi departe:
În vidul dispreţului şi-n larma zilei, în mările cele vii Fremătând de-ale valurilor neadormite vise, Unde nu există conştiinţa vieţii, nici bucurii, Ci doar vastitatea eşuarii mele-n faţa porţilor deschise – Unde cei pe care i-am iubit ca pe ochii-mi, ferestrele luminii, Îmi sunt străini – O, nu, nu! Mai străini decât străinii.
Mi-e dor de spaţii unde omul nu a ajuns nicicând; De-un loc unde femeia niciodată nu a râs, nici n-a jelit, Acolo mă-aş aciua lângă Creator – extras din vis, lipsit de gând – Şi-aş adormi, precum copil dormeam, somn dulce, liniştit: Fără-a şti ce-i grija, fără-a îngrijora pe altul; Sub mine, iarba verde – deasupra, cerul înstelat, înaltul.
2019: Simona Halep o învinge pe Serena Williams (6-2, 6-2) în finala de la Wimbledon. Este al doilea titlu de Grand Slam câștigat și este prima jucătoare din România care câștigă turneul de la Wimbledon.
La o masă boierească din vorbă-n vorbă veni Şi vorba de calendare, d-astrologi a pomeni; Fiindcă-n anul acela câte prevestiri s-au pus Niciuna nu se-mplinise, ci tot minciuni le-au fost spus. Unul ce şedea la masă împreună a prânzi Şi de astrologi cuvântul îndată cum auzi, „Domnilor! — el le răspunse — s-am audenţă mă rog, Eu vă-ncredinţez că-n viaţă n-am văzut un astrolog Toţi creierii-n cap să-i aibă, ci sunt toţi nişte lipsiţi, Cărora lumea le zice învăţaţi şi procopsiţi.” Aceste cuvinte zise, cum le auzi un prost, Carele la acea masă servitor şi el a fost Şi era atunci la masă să dea un cap de viţel. Îl aduse fără creieri, carii îi mâncase el; Stăpânul său, luând capul ş-în el creieri nevăzând, S-a întors cu supărare şi îl întrebă, zicând : „Dar ce va să zică asta, n-a-avut creier ast viţel?” „Nu, domnule — îi răspunse — a fost astrolog şi el.”
Abia te-am părăsit şi umbli în mine, cristalină sau tremurând, neliniştită rănită de mine însumi sau copleşită de dragoste, ca atunci când ochii tăi se închid peste harul vieţii pe care ţi-l dărui fără încetare.
Dragostea mea, ne-am întâlnit îsetoşaţi şi ne-am băut toată apa şi tot sângele; ne-am întâlnit înfometaţi şi ne-am muşcat aşa cum muşcă focul, lăsându-ne unul pe altul răniţi.
Dar aşteaptă-mă, Păstrează pentru mine dulceaţa ta… Eu îţi voi dărui, de asemenea, Un trandafir frumos.