https://blog.revistaderecenzii.com/

Am aflat în acest an că în 12 august se sărbătoreşte Ziua Internaţională a tineretului – eu ştiam că este în 2 mai, dar se pare că aceasta este doar o sărbătoare naţională…

Aşa că în 12 august, la fel ca şi de 1 iunie, mi-am urat „La mulţi ani” pentru că vârsta din buletin este doar o cifră ataşată mie precum seria actului sau codul CNP. Nu o recunosc nici măcar ca fiind vârsta biologică, cele şase decenii care se împlinesc în octombrie fiind doar o expresie a experienţei mele.

https://blog.revistaderecenzii.com/

Cu toţii dorim să ne simţim bine, să avem acele momente speciale care ne bucură, ne fac să trăim sentimente de satisfacţie, de răsfăţ… Sunt printre cei care consideră că niciodată nu sunt prea multe astfel de momente şi că trăim vremuri în care ele se cam răresc…

https://blog.revistaderecenzii.com/

În urmă cu două decenii, un psiholog hawaiian surprindea lumea științifică cu ceea ce am putea numi, pe bună dreptate, un miracol. Spitalul de Stat din Hawaii se confrunta în acel moment cu probleme deosebit de grave în secția bolnavilor psihici care comiseseră crime abominabile. Violența acestora era atât de mare încât, deși purtau cătușe la mâini și la picioare, personalul medical se simțea serios amenințat de aceștia, iar cei mai mulți psihologi clinicieni obișnuiau să–și dea demisia după aproximativ o lună de lucru cu acest gen de pacienți.

https://blog.revistaderecenzii.com/

Aşa cum spuneam, am lăsat „să se aşeze” informaţiile uluitoare aflate de la prof.Dulcan şi între timp am căutat să aflu cine este Joe Dispenza – apreciat de acesta. De altfel, prof. Dulcan a mărturisit că a participat la prelegerile lui Dispenza şi că a citit toate lucrările acestuia.

https://blog.revistaderecenzii.com/

De-abia acum am dat întâmplător pe net de podcastul „Fain & Simplu” din 2021 în care Mihai Morar l-a avut ca invitat pe profesorul Constantin Dulcan, o somitate recunoscută internaţional prin cercetările, invenţiile, lucrările şi publicaţiile sale ştiinţifice în domeniul neurologiei şi psihologiei umane.

https://blog.revistaderecenzii.com/

Reuniunea

Recent, am participat la întâlnirea cu foştii colegi de facultate  – pentru a aniversa împreună 35 de ani de la absolvire. Dintre cei aproximativ 70 de ingineri mecanici politehnişti care am absolvit în 1988, acum ne-am reunit doar jumătate, ceea ce nu este prea rău ţinând cont că viaţa ne-a împrăştiat în cam toate colţurile lumii. 

https://blog.revistaderecenzii.com/

În această vară se împlinesc patru ani de când nu am mai fost la mare şi îmi este tare dor de ea. Nu mă încântă deloc statul la soare sau mersul pe nisipul încins, nu duc dorul aglomeraţiei estivale sau a diverselor distracţii nocturne.

https://blog.revistaderecenzii.com/

Este poate greu de crezut, dar în ultimii ani am constatat că în cazul meu iertarea a venit de la sine, spontan, în cele mai neaşteptate momente şi împrejurări. Nu m-am mai cramponat de cei care mi-au greşit şi nici nu am mai avut greutăţi să recunosc cinstit când eu am fost cea vinovată. Asta nu înseamnă că totul este roz în viaţa mea, că nu mă enervez, că nu îmi pierd cumpătul – ci doar că astfel de momente ţin foarte puţin, după care se reinstalează pacea şi merg mai departe.

https://blog.revistaderecenzii.com/

De-abia după ce a trecut, am aflat că 7 iulie este decretată Ziua Universală a Iertării – zi pe care fiecare o interpretează la libera alegere. Adică cei mai mulţi, aşa ca mine, o ignoră cu desăvârşire. Şi mă întreb dacă cei care au ştiut de ea au reuşit în 7 iulie să o pună în aplicare.