https://blog.revistaderecenzii.com/
* Opera Comică pentru Copii prezintă în fiecare săptămână din ianuarie, pe lângă spectacolele deja stabilite şi câte un eveniment special. Din programul zilei:
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Pișcată-ți este mâna ta de streche
De miști în veci condeiul pe hârtie
Compune-un șir sau fabrică o mie
Că ești un cap de prost e veste veche.
Dac-ai avea de spus ceva ai scrie:
Nimic nu poți tu să ne zici, Ureche
Cu Pantazi rămâi în veci păreche,
Tu izvodești, cel mult, ce dânsul știe.
Ți-asamăn capul unei vii paragini
Și vânt și pleavă sunt a tale scrieri
De zei lipsite sunt a tale pagini.
Zadarnic paiul sec al minții trieri
Drapându-i nula ei cu mult-imagini
Nimic nu iese dintr-un dram de crieri.
https://blog.revistaderecenzii.com/
Să nu dea Dumnezeu omului cât poate răbda.
Cu Dimitrie Cantemir în Moldova și cu Ștefan Cantacuziono în Muntenia se încheie șirul domnilor pământeni. De aci-ncolo sultanul trimite de-a dreptul pe cine vrea el, fără să mai întrebe pe boieri, fără să mai ție socoteală de datinile țării, ori de glasul vechilor așezări. Se va amesteca din când în când și câte un român printre atâția greci, dar nu se va cunoaște dintre ei. Lucrurile s-au petrecut așa, că nici măcar nu s-a simțit zdruncinul schimbării.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Pe o cîmpie
Mare, bogată,
Urmă odată
O bătălie
Aspră, cumplită, neasemănată,
Încît cadavre nenumărate
Zăceau grămadă neîngropate.
Corbii îndată luară știre;
Lacomi de pradă, ei năvăliră,
Și cu grăbire
Aci sosiră.
Și după ce mîncară, și după ce băură
Mult sînge, începură
C-un glas îngrozitor
Să cînte cina lor.
Barza cea simțitoare,
Care pe om iubește
Și-n preajmă-i se nutrește,
Văzîndu-i, de departe
Le strigă: „Cum se poate
Așa nerușinare?
E locul pentru cină? e ora de plăcere,
Pe un pămînt de doliu, în ziua de durere?
Mumele își plîng fiii;
Izvorul bogăției,
Cîmpul, e ruinat,
Iar voi vă îndopați,
Și cîntați!“
— „D-aceasta ne iertați —
Răspunse deodată,
Ceata întunecată —
Omului cît îi place
Poate fi ruinat,
Dar noi suntem în pace
Și mult ne-am îngrășat.“
Acei ce de a țărei grea soartă profitară,
Ce de streini în posturi, în ranguri se-nălțară,
Ce prin trădări, basețe, sînt astăzi mari, bogați,
Poate și decorați,
După a mea părere, sînt corbi nerușinați.
Dar aș dori să-mi spuneți, domnilor cititori,
(Căci eu vorbesc d-o țară
De tot imaginară)
La noi să află oare astfel de muritori?
Dacă aveți de oameni idee așa proastă,
Las răspunderea toată asupra dumneavoastră.
(„Concordia“, 12 martie 1857)
https://blog.revistaderecenzii.com/
* În perioada 27 – 29 ianuarie, Teatrul Ion Creangă organizează evenimentul TIC PITIC – Zilele Small size. Cele mai importante producţii pentru publicul tânăr (0-6 ani) vor fi prezentate sub forma unui showcase la Sala Mică. Educaţia timpurie începe de la cele mai mici vârste, copiii fiind lăsaţi să descopere şi să exploreze lumea din jur mai întâi ajutaţi de părinţi, iar mai apoi, singuri. Pentru cea de-a IX-a ediţie TIC PITIC – Zilele Small size au fost selectate spectacole de teatru pentru categoriile de vârstă 0-3 ani şi 3-6 ani, atât din repertoriul Teatrului Ion Creangă, cât şi din ţară. Din programul evenimentului nu lipsesc nici atelierele gândite special pentru cei mici – ateliere muzicale, senzoriale, interactive, dar şi joacă cu şi printre umbre. După fiecare atelier copiii se vor bucura de surprize pregătite de echipa TIC şi prietenii de la Editura Didactica Publishing House. Din program:
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Iată o reprezentare iconografică sugestivă, care prezintă într-un mod alegoric Unirea Principatelor Române. Pictura este realizată de Gh. Tattarescu (1820 – 1894), care zugrăvește acel moment sacru pentru români – 24 Ianuarie 1859.
Vedem Sfânta Treime, Tatăl, Fiul și Sf. Duh, care binecuvântează înfrățirea celor două tinere surori, ce poartă straie populare românești, purtând în mâini drapelul Moldovei (stânga) și al Țării Românești (dreapta). Ele își dau mâna sub protecția Arhanghelului Mihail – îngerul dreptății divine. Din cer, îngerii vestesc în glas de trâmbiță bucuria în toate zările pământului, să audă toate neamurile. La baza tabloului, cronica timpului și istoria consemnează acest moment important în cartea de istorie a neamului românesc.
(Sursa: Internet)
https://blog.revistaderecenzii.com/
De-mi vorbiți mă fac că n-aud,
Nu zic ba și nu mă laud,
Dănțuiți precum vă vine,
Nici vă șuier, nici v-aplaud
Dară nime nu m-a face
Ca să joc dup-a lui flaut
Căci menirea vieții mele
E pe mine să mă caut.
https://blog.revistaderecenzii.com/
Cu urechea pleoștită, cu coada-ntre picioare,
Cîinele, trist și jalnic, mergea pe o cărare.
După îndestul umblet, iată că-l întîlnește
Un măgar, și-l oprește:
„Unde te duci? îi zise,
Ce rău ți s-a-ntîmplat? Știi, parcă te-a plouat,
Așa stai de mîhnit.“
— „Dar, sînt nemulțumit.
La împăratul Leu în slujbă m-am aflat:
Însă purtarea lui,
De e slobod s-o spui,
M-a silit în sfîrșit să fug, să-l părăsesc,
Acum cat alt stăpîn; bun unde să-l găsesc?“
— „Numai d-atît te plîngi? măgarul îl întrebă;
Stăpînul l-ai găsit, îl vezi, de față stă.
Vino numaidecît la mine să te bagi:
Eu îți făgăduiesc
Nu rău să te hrănesc;
Nimic n-o să lucrezi, nici grijă n-o să tragi.“
La propunerea sa, cîinele i-a răspuns:
„Ascultă-mă să-ți spui: e rău a fi supus
La oricare tiran; dar slugă la măgar
E mai umilitor, și încă mai amar.“
(Ed. 1842)
https://blog.revistaderecenzii.com/
98 – Marcus Ulpius Traianus a urcat pe tronul Imperiului Roman, după moartea lui Nerva. În timpul domniei lui Traian, Imperiul Roman a atins cea mai mare extindere teritorială.
1595 – A murit exploratorul englez Sir Francis Drake (n. circa 1540).
1756 – S-a născut compozitorul austriac Wolfgang Amadeus Mozart (d. 1791).
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
