Duminica, mergeam la mănăstire, la o slujbă pe care o ținea părintele Ioachim (care era de vârsta mea, dar lui i se părea că e „bătrân”). Ioachim slujea la mănăstirea Cârcea din 1990. Avea deplină vocație pentru preoție.

Am părăsit casa părintească
Şi Rusia cu iarbă albăstrie,
Trei stele, în plop, lîngă lac,
Tristeţea mamei o păstrează vie.

– Am întâlnit deunăzi pe cineva pe care-l cheamă Gubăuceanu. Mi-a spus că nu are nicio legătură cu satul Gubaucea, dar cineva în neamul lui, primul, trebuie să fi fost din Gubaucea. Și oamenii întrebau: Cine-i ăsta? Gubăuceanu (adică unul venit din Gubaucea, pripășit pe la ei). Inițial, numele au fost porecle. Pe străbunicul nostru știi cum îl chema?