https://blog.revistaderecenzii.com/
Istoria literaturii românești de N. Iorga
Răspunde
Arhive zilnice: 8 august 2022
Luntrea pe uscat de Thomas Moore
https://blog.revistaderecenzii.com/
Traducere de Constantin Stamati a melodiei irlandeze Privind de pe țărm
În zori de zi frumoasă, la țărmul unei ape,
O luntre sprinteoară, cu pânzi subțiri și albe,
Mândru se legăna,
Și valurile line de soare poleite,
Chiar ca veșmânt de stofă pe lângă ea-ncrețite,
Frumos o prejura.
Senin deasupra cerul, sub ea ca steclă mare,
Ș-a florilor mireazmă, ș-a zefirilor boare
Gingaș o dezmierda,
Încât părea că toate i se supun, se pleacă,
Și vor ca a lor grații numaidecât să-i placă,
Iar luntrea s-alinta.
Spre sară, însă, apa de vânt cumplit gonită
Se trase de la țărmuri, și luntrea părăsită,
Ca un bătrân nemernic,
Pe lut uscat rămase, cu pânzele sfărmate,
Cu cârma prăpădită, cu coastele uscate,
Ca un butuc netrebnic.
Așa ne lucesc toate în zorile vieții,
Așa ne pare lumea în vârsta tinereții,
Dar precum steaua zilei se-ntunecă de noapte
Așa a vârstei sară vine să ne deștepte,
Că toate sunt nălucă, că toate sunt menite,
Pe om să amăgească,
Spre a uita căitul, ca luntrea făr’ de minte,
Ce are să pățească.
Sursa: https://ro.wikisource.org/wiki/Luntrea_pe_uscat
Prosper Mérimée de Vasile Alecsandri
https://blog.revistaderecenzii.com/
I
Pentru cine apreciază frumusețile literaturii franceze, pentru cine înțelege calitățile stilului și finețea spiritului, moartea celebrului autor Prosper Mérimée e considerată ca un foarte trist eveniment, ca o pierdere importantă pentru domeniul literelor. Iară cine a cunoscut personal pe acest bărbat eminent prin științele filologice va regreta nu numai pe literatorul distins, pe filozoful amabil, dar și pe unul din cei mai adevărați reprezentanți ai spiritului de conversaț ie franceză.
Continuă să citeștiFluierul lui Ștefan de N. Gane
https://blog.revistaderecenzii.com/
Junele Victor, abia ieșit din școli, cu capul plin de visuri și inima plină de dor, se afla într-o frumoasă zi din mai într-un loc ce se numește Brădățelul. Brădățelul este o grădină ieșită din sânul naturei în care nimic n-a lucrat mâna omenească, este un colțișor uitat, necunoscut în țara noastră, pe care călătorul nu-l vizitează, pe care poeții nu l-au cântat încă, dar care nu încetează a fi mai puțin desfătător decât toate acele locuri ce au inspirat pănă acuma lira barzilor noștri naționali.
Continuă să citeștiPaul Zarifopol: Din istoria poeziei românești
https://blog.revistaderecenzii.com/
Alexandrescu – Bolintineanu Cu acești doi poeți munteni, prin excelență așezați între clasicii noștri școlărești, stăm în plină influență a poeziei franceze.
Continuă să citeștiOrașul cu salcâmi de Mihail Sebastian
Mihai Eminescu: Din periodice/Din Timpul, august 1881
https://blog.revistaderecenzii.com/
[1 august 1881]
Goana în contra ovreilor este iarăși la ordinea zilei în Rusia. Ba mișcarea antisemitică devine epidemică, întinzându-se și înspre Prusia. Este adevărat că mai ales poporul de jos suferă mult din partea speculanților fii ai lui Izrail dar aceasta nu poate justifica deloc excesele barbare de jaf și bătăi. Un corespondent descrie o tulburare antisemitică din Njeshin care a ținut 24 ore. Armata a trebuit să facă uz de armă spre a restabili ordinea. Au fost ucise și rănite o mulțime de persoane. Se vorbește de treizeci morți. La Borispol de asemenea a fost o încăierare între locuitori și trupe. Ca de obicei mulțimea a jăfuit casele ovreilor, a dărâmat sinagoga, a băut sau vărsat butoaiele cu băuturi, apoi, înarmându-se cu ciomege, coase, drugi și alte instrumente, au atacat și cartierul unde se aflau cazacii. Comisarul poliției și ofițerul, care dispunea numai de treizeci de cazaci, nu puteau domoli furia tulburătorilor amețiți. Ofițerul a fost dat jos de pe cal; mai mulți cazaci au primit lovituri de pietri și comisarul era să fie ucis cu un drug de fier. În fine s-a comandat foc. Doi țărani fură uciși și mai mulți răniți. Apoi cazacii, năvălind cu sabia, împrăștiară lumea în toate părțile. Tot în chipul acesta sau analog s-au purtat și prusienii în mai multe comune din Pomerania.
Continuă să citeștiMihai Eminescu: Din periodice/Din Timpul, iulie 1881
https://blog.revistaderecenzii.com/
[1 iulie 1881]
„Românul“ mustră opozițiunea și pe noi în parte fiindcă am luat în râs circulara d-lui ministru de interne relativă la legea de înaintare și admisibilitate în funcțiunile administrative. Aci ne-am adus aminte de povața lui Beaumarchais. Ne-am grăbit să râdem ca să nu plângem. Pretenția „Românului“ de-a fi discutat serios o administrațiune în capul căreia se găsește Simeon Mihălescu și a cărei flori sunt cunoscute sub numele de Simulești, Chirițești, Obedeni, Poteci etc. este din toate cutezanțele organului guvernamental cea mai cinică și cea mai îndrăzneață. Sunt șase ani de când cu regimul brătienesc. Nici inexperiența, nici buna credință nu mai pot fi invocate ca scuze pentru a menține o astfel de stare de lucruri.
Continuă să citești